Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

RAPIŢA - slăbită de secetă, „încolţită” de dăunători

Publicat: 11 decembrie 2018 - 15:23
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Sistemul de irigaţii în România ar fi trebuit să fie considerat un lucru normal la sfârşitul anului 2018, nu O MARE ABSENŢĂ. Spun asta pentru că în campania de toamnă din acest an am putut trage din nou concluzia că fermierii care dispun de apă în plantaţii se pot considera adevăraţi răsfăţaţi ai sorţii, pe când cei lipsiţi de posibilitatea de a iriga au cam rămas în pagubă. Exemplificator este cazul rapiţei...

Până la data la care redactez acest articol (31 octombrie a.c.), toamna a fost foarte secetoasă. Precipitaţiile înregistrate în septembrie şi octombrie au fost cu mult sub mediile multianuale, în special în regiunile extracarpatice. În acelaşi timp, temperaturile au fost mai ridicate decât mediile multianuale. Cea mai bună dovadă este faptul că la sfârşit de octombrie, temperaturile maxime în zonele de sud şi de sud-est ale ţării, dar şi în cele vestice, au depăşit 25oC sau chiar mai ridicate de 28oC (în Dobrogea, pe 28 octombrie). Practic, în multe zone ale ţării, temperaturile maxime înregistrate la sfârşitul lui octombrie au fost specifice mai degrabă sfârşitului lui august!
Seceta şi temperaturile ridicate înregistrate în această toamnă au avut repercusiuni negative asupra răsăririi culturilor de rapiţă. În multe zone, seminţele de rapiţă au stat ca „în sac”. Acolo unde plantele au răsărit, în special în zonele unde s-au mai înregistrat ploi răzleţe, densitatea a fost scăzută. În multe zone ale ţării, unde se înregistrează deficit de umiditate a solului, plantele de rapiţă au avut o răsărire neuniformă. Astfel că la sfârşit de octombrie, în aceeaşi solă se găseau plante aflate în faza de 7-8 frunze (BBCH 17-18), dar şi plante abia răsărite (BBCH 10).

Adult de viespea rapiţei_b

Vara a intrat în „prelungiri” la „pachet” cu activitatea insectelor dăunătoare
Condiţiile climatice înregistrate în toamna acestui an au fost foarte favorabile pentru atacul dăunătorilor specifici rapiţei. Astfel, în luna septembrie s-au înregistrat atacuri ridicate ale larvelor viespii rapiţei (Athalia rosae). În câmpul experimental de la INCDA Fundulea, pe data de 20 septembrie, am văzut multe plante care prezentau frunzele minate. Într-un interval de numai cinci zile, atacul a fost aşa de ridicat, că la aproximativ jumătate dintre plantele din parcela analizată au rămas întregi numai nervurile frunzelor, acestea fiind scheletuite de către larvele viespii rapiţei. Dar un lucru foarte interesant l-am observat în prima decadă a lunii octombrie. Într-o cultură de rapiţă care se învecina cu parcelele câmpului experimental, plantele au răsărit pe 30 septembrie, fiind semănate pe 29 august. Pe data de 3 octombrie am văzut adulţii viespii rapţiei în apropiere de plăntuţele de rapiţă aflate în faza cotiledonală! Femelele căutau să depună ouăle în frunzuliţele de rapiţă. Fiind curios, am instalat în sola respectivă şi capcane de sol, de tip Barber. Revenit după o săptămână am constatat capturarea adulţilor de Athalia rosae. Prezenţa insectelor adulte în prima decadă a lunii octombrie este un lucru nesemnalat în literatura de specialitate autohtonă. Cauza pentru apariţia eşalonată a adulţilor viespii rapiţei de la începutul lui septembrie până în prima decadă a lunii octombrie este temperatura ridicată neobişnuită înregistrată în aceste prime două luni de toamnă. Sigur, nu am făcut observaţii decât în câmpul experimental, aflat în vestul judeţului Călăraşi. Pentru a avea o imagine fidelă a posibilelor schimbări produse în ciclul biologic al acestui dăunător, ar trebui făcute observaţii în cel puţin zece locaţii aflate în diferite zone reprezentative ale ţării, ceea ce înseamnă bani şi oameni calificaţi.

Larve de Athalia rosae_b

Fluturele alb al verzei a „desăvârşit” atacul viespii rapiţei
După invazia larvelor viespii rapiţei, a urmat atacul produs de larvele fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae). Multe plante de rapiţă care au scăpat de atacul Athalia rosae din ultimele două decade ale lunii septembrie au fost atacate de larvele fluturelui alb al verzei, în ultima decadă a lui spetembrie şi mai ales în primele două decade ale lunii octombrie, în multe cazuri frunzele fiind scheletuite. Seceta şi temperaturile ridicate favorizează şi acest dăunător. Mulţi fermieri au crezut că dacă au trecut cu bine de atacul larvelor viespii rapiţei şi ale Pieris brassicae, au scăpat de problemele „entomologice” din acest an. Numai că vara a intrat în „prelungiri” la „pachet” cu activitatea insectelor dăunătoare.

Frunze scheletuite_b

Au urmat afidele...
La sfârşitul lui octombrie, mai exact în data de 29 a lunii, în câmpul experimental cu rapiţă de la INCDA Fundulea am constatat atacul ridicat al afidelor. Acestea se găseau pe faţa inferioară a frunzelor, atât pe plantele mai dezvoltate, aflate în faza de 6-8 frunze (BBCH 16-18), cât şi pe plantele răsărite mai târziu, aflate în faza de 2-4 frunze (BBCH 12-14). În acest caz este vorba despre păduchele verde al piersicului (Myzus persicae, denumire sinonimă cu Myzodes persicae). Formele nearipate au corpul oval, lăţit, puţin globulos, cu lungimea de 1,4-2 mm, culoarea variază de la verde-deschis la verde-închis. Formele aripate au capul şi toracele de culoare neagră, abdomenul fiind galben-verzui, iar antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul, de culoare brun-închisă.

Colonie de afide_b
Prezenţa păduchelui verde al piersicului pe plantele de rapiţă la sfârşit de octombrie are drept cauză condiţiile climatice foarte favorabile acestei specii, şi anume temperaturi ridicate şi secetă. Această specie este foarte polifagă, fiind semnalată la peste 240 de specii de plante, din 64 de familii botanice diferite. Insecta preferă piersicul (de unde şi numele acestei specii), caisul şi specii precum tomate, vinete, ardei, cartof, tutun, salată, spanac, mazăre, fasole, lucernă, rapiţă etc. Păduchii formează colonii pe faţa inferioară a frunzelor, înţepând şi sugând sucul celular. În urma atacului, ţesutul se necrozează, frunzele se pot îngălbeni şi usca. Atacul este cu atât mai periculos cu cât survine la plante mai tinere. Dacă dezvoltarea plantelor este stânjenită din cauza secetei, cum este cazul acestei toamne, iar atacul este puternic, pagubele pot fi ridicate.
Dacă mai mult de 20 la sută din plantele dintr-o anumită solă sunt atacate de afide toamna, atunci cultura trebuie tratată. Pentru evaluarea atacului, sondajele trebuie efectuate pe diagonala lanului de rapiţă. Afidele sunt prezente la început în zona marginii lanului, ulterior migrând în interiorul lui. În unele cazuri nu se justifică aplicarea unui insecticid pe toată suprafaţa, ci numai în zona marginală a lanului, unde afidele pot fi prezente într-un număr mai ridicat.
În final, vă urez o toamnă mai liniştită din punct de vedere meteorologic şi sperăm că ploile mult aşteptate de toţi vor veni.

Larvă de fluturele alb_b


NU FACEŢI CONFUZII!
Atenţie! La vederea afidelor pe frunzele de rapiţă, mulţi ar fi tentaţi să spună că este vorba despre păduchele cenuşiu al cruciferelor (Brevicoryne brassicae), fiind una dintre cele mai întâlnite specii de afide la plantele de rapiţă. În acest din urmă caz, femelele nearipate au culoarea corpului galben-verzuie, fiind acoperite cu o secreţie ceroasă. În cazul păduchelui verde al piersicului nu există secreţia ceroasă!

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/222 (ediţia 15-30 noiembrie 2018)

 

Vizualizat: 513 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?