Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Rapiţa - pregătită sau nu pentru sezonul rece?

Publicat: 16 ianuarie 2011 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Pentru a fi siguri că plantele de rapiţă vor trece cu bine sezonul rece, la intrarea în iarnă cultura trebuie adusă în faza de maximă rezistenţă

Click pe poza pentru galerie!

În ecuaţia tehnologică a culturii de rapiţă, factorul „noroc” are o pondere destul de mare, poate chiar prea mare.

Plantele de rapiţă au cea mai bună rezistenţă la iernare în faza de 7-8 frunze şi grosimea la colet de circa 8 mm. Cu toate acestea, ţinând cont de posibilitatea ca iarna să nu fie însoţită de condiţii vitrege la limita de rezistenţă a plantelor, au fost ani când plantele au trecut cu bine peste iarnă chiar şi în faza de 4-6 frunze.

Este de dorit ca plantele să fie un pic mai mici decât mari, deoarece la cele trecute de 8 frunze există pericolul ca, în ferestrele iernii, să înceapă emiterea tulpinii. În această situaţie, la revenirea frigului, tulpina şi planta sunt mult mai sensibile la temperaturi scăzute şi se vor înregistra pierderi mari.

Aşadar, priceperea tehnologului în stabilirea momentului de semănat nu este singura condiţie pentru ca plantele să fie în faza de maximă rezistenţă la venirea iernii.

La această dată (mijlocul lunii noiembrie, n.r.) plantele de rapiţă se găsesc în următoarele stadii de vegetaţie: în fază mai mică, în faza optimă, puţin cam mari sau neuniforme.

Cele mai mari riscuri sunt la culturile prea mari sau la cele neuniforme. La rapiţă, foarte importantă este obţinerea unei culturi uniform dezvoltate, care se asigură prin uniformitatea excepţională a pregătirii terenului şi a patului germinativ. Foarte frecvent se fac greşeli în pregătirea terenului, raportat la cerinţele culturii de rapiţă. Unele lucrări ale solului, momentul şi modul de executare a acestora, pot fi excelente pentru cultura grâului, dar nepotrivite pentru rapiţă.

Pentru parcelele cu plante de rapiţă un pic mai mici sau mai mari decât faza optimă, fermierii mai ai la dispoziţie anumite soluţii tehnologice: fortifianţi, fertilizare cu azot, regulatori de creştere. În schimb, parcelele cu plante neuniforme pot crea probleme mari, pentru că în aceste parcele pot să apară goluri în care se vor dezvolta în voie buruienile, care vor fi greu de controlat în condiţiile în care nu sunt concurate de plantă de cultură.

 

 

„Pentru că nu au fost precipitaţii după 15-20 septembrie, rapiţa nu a răsărit, iar dacă va fi frig nu va putea să crească şi vom avea pierderi de 20-25%."

Adrian Rădulescu, secretar de stat în MADREstimarea profitului: 400 euro/ha


Estimarea profitului: 400 euro/ha

Pentru Eugen Baziliuc, din Jimbolia, costul înfiinţării unui hectar cu rapiţă a fost anul acesta de cca 2.000 lei, la care se va adăuga costul tratamentelor şi îngrăşămintelor necesare în primăvară. La o producţie medie de 3.000 kg/ha şi un preţ la fel de bun ca cel de anul acesta, profitul estimat se ridică la circa 400 euro/ha.

Satu Mare: 400 lei/hectar la cultura de soia

În judeţul Satu Mare, cultura de soia rămâne cea mai profitabilă dintre toate culturile agricole din acest an, câştigul mediu fiind de 400 de lei/hectar, potrivit lui Ioan Pop, inginer în cadrul DADR Satu Mare.

Însămânţarea unui hectar cu soia a costat aproximativ 1.600 de lei iar recolta vândută de pe suprafaţa respectivă, la un preţ de 1,3 lei/kg, este de de aproximativ 2.000 de lei.

Până în luna noiembrie, în judeţul Satu Mare s-au recoltat o mie de hectare din cele 1.400 cultivate cu soia, recolta medie fiind de 1500 kg/ha, iar producţia maximă, de 2.500 kg/ha. Suprafeţele cele mai bune pentru culturile de soia sunt în zona Careiului şi a Tăşnadului.


LA JIMBOLIA

... rapiţa arată incredibil de bine
Eugen Baziliuc (foto) din Jimbolia, jud. Timiş, lucrează, în total, cca. 1.000 ha. Pe 284 ha a cultivat în toamnă rapiţă: doi hibrizi de la Monsanto, unul de la SumiAgro (hibrizi Rustica) şi unul de la Syngenta, plus un lot ştiinţific cu 20 de probe de la Monsanto şi 4 probe de la Pioneer.

„Anul acesta, rapiţa am pus-o la două săptămâni după perioada optimă, începând din 2 până în 7 septembrie. După cum a fost timpul, trebuia să pun şi mai târziu, dar m-am grăbit din cauză că previziunile meteorologice au fost catastrofale”, ne-a spus fermierul.

Măsuri tehnologice

„Am aplicat între 210 şi 260 de kilograme pe hectar de îngrăşământ special pentru rapiţă 8-18-0 plus microelemente. Primul tratament a fost cu sulfat de magneziu care ajută la stabilizare, la o bună înrădăcinare a plantei şi la iernare, după care a urmat un erbicid pelicular, iar unde au mai fost probleme am intervenit şi cu un erbicid postemergent, iar la ora asta, la sfârşitul lui noiembrie, rapiţa arată incredibil de bine, fiecare plantă având deja 7-8 frunze.

O să mai pun azot, o dată în martie şi încă o dată pe la mijlocul lui aprilie, în funcţie de stadiul de vegetaţie, cam 130 de kilograme la hectar în fiecare tură şi tratamente în funcţie de necesitate”, a precizat Eugen Baziliuc.

 

Vizualizat: 1173 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Titan Machinery - Red Carpet 2019 VALTRA seria F - Agritechnica 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?