Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Rapiţa i-a produs insomnii şi mult stres… hidric!

Publicat: 18 octombrie 2017 - 15:24
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În sezonul de producţie agricolă 2016-2017, singura cultură care i-a produs mare bătaie de cap fermierului gălăţean Jan Florescu a fost rapiţa! 

Un adevărat coşmar: nopţi cu insomnii, deschideri la portofel şi mult stres… hidric! Dar să-l lăsăm să se deschidă la suflet. “Pot spune că pentru ferma mea, Zea Mays, în suprafaţă de 500 de hectare, anul agricol, în general a fost unul bun, cu excepţia culturii rapiţei de toamnă, calamitată în proporţie de 75 la sută. În incinta îndiguită dintre Dunăre şi Prut, din apropierea municipiului Galaţi, excesul de umiditate, la sfârşitul anului trecut, a fost atât de mare, de aproape 300 litri pe mp, încât a inundat câmpul de rapiţă. Culmea este că nu am putut să reînsămânţez suprafaţa decât în luna iulie, după nouă luni, ca la… naştere!”, detalia fermierul.

Jan Florescu_b

Băltirea culturilor - fenomen meteo neasigurat
Dezamăgirea lui extremă este provocată de societatea de asigurare care nu a putut să-i ofere banii pentru calamităţi. “Cultura a fost asigurată, dar nu am putut lua nici un leu despăgubire. Societatea asigură culturile agricole doar împotriva fenomenelor de ploi torenţiale şi mâlire, nu de băltire. Trebuia să fi avut o pantă de cel puţin 5 la sută terenul cultivat ca să fi beneficiat de o poliţă de asigurare! Asta a fost explicaţia reprezentanţilor societăţii de profil! Sunt profund dezamăgit; ar fi trebuit să primesc în jur de 25 mii de lei”, ne-a declarat extrem de amărât Jan Florescu.

Rapiţa - irigată pentru răsărire
Cu toate acestea, fermierul Jan Florescu nu a renunţat la a mai cultiva rapiţă. Ştie să o producă, este aducătoare de profit, tocmai prin preţul destul de bun de pe piaţă. A finalizat de semănat în data de 27 august pe 40 de hectare pregătite agronomic ca pentru… rapiţă! Sămânţa hibridă a fost achiziţionată de la companiile Monsanto şi KWS, firme în care are destulă încredere. Marea problemă este că apă în sol nu-i deloc, precipitaţii nu au căzut decât 4 litri şi, în aceste condiţii, fermierul va pune în funcţiune sistemul de irigaţii pentru a da o apă de răsărire culturii de rapiţă.


Articol publicat in revista Ferma nr. 16 (199) (15-30 septembrie 2017)

Vizualizat: 384 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?