Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Rapiţa cu capu’-n ţărână, fermierii cu PRIVIREA SPRE CER!

Publicat: 09 noiembrie 2018 - 19:59
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Seceta pedologică produce o stare de nelinişte în rândul fermierilor, îngrijoraţi fiind că semănăturile nu au răsărit, în ciuda faptul că ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirmase că “pe câmp se vede că toate culturile (…) arată bine din punct de vedere al densităţii, dar şi al calităţii!” Acolo unde condiţiile au fost deosebit de vitrege şi nu a răsărit rapiţa, fermierii au fost nevoiţi să o întoarcă şi să reînsămânţeze terenurile cu grâu. Va fi o cheltuială în plus atunci când vor trage linie!

A doua jumătate a lunii octombrie găseşte fermierii în plină activitate. Dacă vremea va permite, este de aşteptat să se intensifice ritmul lucrărilor de recoltare a culturilor agricole de câmp: porumb, sfecla de zahăr, tutun, cartof, soia şi cânepă. În acelaşi timp, se pregăteşte şi se fertilizează terenul, apoi se însămânţează cerealele păioase de toamnă. În regiunile în care lipsa apei s-a acutizat şi sunt posibilităţi de irigare, au început udările pe solele cu semănături. Însă acolo unde irigaţiile lipsesc, e jale...

Sol_b

CONSTANŢA
SECETĂ MARE! Producătorii agricoli au ÎNTORS RAPIŢA!
În judeţul Constanţa, mulţi cultivatori de rapiţă au început să întoarcă plantaţiile. Inginerul Ionel Mărunţoiu, un agronom cu mare experienţă în profesie, era în câmp să verifice o solă de rapiţă. Era necăjit că doar 20% din plante erau răsărite. “Va trebui ca de mâine să întorc cultura în această parcelă. Aşa am procedat şi până acum cu toate cele 400 ha semănate. Voi pune grâu, nu este timpul pierdut”, a susţinut fermierul constănţean. Ionel Mărunţoiu lucrează 1.400 ha pe raza a patru comune: Săcele, Istria, Corbu şi Cogealac. Anul acesta a obţinut producţii mulţumitoare: 5.850 kg/ha la orzoaică, 6.700 kg/ha la grâu, 2.850 kg/ha la rapiţă, 4.000 kg/ha la floare şi 8.000 kg/ha la porumb.
În ferma lui rezerva de umiditate din sol nu s-a refăcut. Însă, cultivatorul nu şi-a pierdut optimismul.

GALAŢI - BRĂILA
Terenurile de rapiţă au fost reînsămânţate
Vasile Vlase, agricultor din Matca (judeţul Galaţi) dădea zor cu treieratul la porumb. Mai avea două zile şi termina. Pe noua combină Claas Tucano 320 lucra Iulian, fiul său. S-a învăţat cu maşina de recoltat, de aceea tânărul combiner reuşea să imprime un ritm bun de activitate. Vasile Vlase nu a făcut mult porumb, dar este mulţumit. Avusese cultivată o suprafaţă de 80 ha cu hibrizi performanţi. În medie, se va închide cu 6,5 tone/ha.
Necazul său este legat de rapiţă. „Am semănat 60 ha, nu a răsărit şi am întors-o. Imediat am pregătit terenul şi am însămânţat orz şi grâu. Dar nici ele nu au ieşit din pământ. Trebuie ploaie!”, ne-a declarat mătcaşul.
Şi în Siliştea, judeţul Brăila, Maria Andrei a fost nevoită să întoarcă 30 ha de rapiţă. „În sezonul acesta de producţie nu o să am parte de cultură. Problema este că nici grâul semănat nu o duce mai bine, plantele au început să răsară, dar au mare nevoie de apă”, a susţinut specialista.

Unii fermieri nu au vrut să rişte şi au renunţat la rapiţă
Fermierii care nu au riscat să semene rapiţa “la ghici”, pe teren uscat, acoperit de praf, se pot considera norocoşi. Inginerul Cristel Urse din Chichineţu, comuna brăileană Ciocile, ar fi vrut să semene în jur de 100 ha de rapiţă. Avusese pregătit dinainte patul germinativ cu ajutorul utilajelor performante atent conduse de Paul Rătunzeanu, în „agregat” cu Aurel Cioranu, dar până la urmă a fost nevoit să renunţe. „S-a dovedit că am luat o hotărâre înţeleaptă. Acum ar fi trebuit să întorc cultura şi să reînsămânţez cu grâu. Am scăpat de o cheltuială în plus”, ne-a declarat fermierul. În exploataţia lui din Bărăgan, precipitaţiile sunt aşteptate ca o pâine caldă!

Rapita_b

GORJ
Anul porumbului
În comuna Arcani, inginerul Gheorghe Petcu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Gorj, coordona recoltarea porumbului pe ultimele suprafeţe. “Am avut în cultură doar 160 ha. Am avut probleme cu mistreţii; am renunţat la porumb tocmai când au dispărut sălbăticiunile, că s-au întrecut vânătorii să le împuşte. Am renunţat la vreo 150 ha!”, ne-a declarat fermierul gorjean. Pentru Gheorghe Petcu recolta de ştiuleţi este bună:„Am avut parcele şi cu 14.000 kg de boabe la hectar, dar şi cu puţin sub 10.000 kg/ha. Pot afirma că pentru noi este un an al porumbului! Avem terenuri pe marginea Jiului, sol de tip aluvionar, roditoare, mai cu seamă când e anul secetos. În zonă nu a plouat cam de multişor”.

În luncă, cerealele păioase fac istorie
Fermierul a susţinut că nu a însămânţat nimic. Mai întâi trebuie să termine cu recoltatul porumbului. Nu e timpul pierdut pentru grâu! În lunca Jiului este o altfel de climă şi semănăturile de toamnă se realizează în jurul datei de 20 octombrie. Înainte se pun triticalele, apoi grâul. „Nu cultivăm rapiţă că e riscant, terenul are o structură aparte şi de cele mai multe ori cultura nu a trecut în bune condiţii peste iarnă. În schimb, grâul şi triticalele merg foarte bine. Sunt fermieri care au obţinut între 8 şi 9 tone/ha aici, în lunca Jiului”, a precizat agronomul din Arcani.

Lucrările solului sunt realizate cu utilaje puternice
Gheorghe Petcu a ales să cultive 80 ha cu grâu. În general, genetica îi este furnizată de un partener din Caracal care multiplică soiuri aduse din Serbia şi care în anii trecuţi au dat rezultate. „Terenul se lucrează relativ bine. Acum apelez la un fermier care să-mi facă lucrările solului. Dispune de tractoare John Deere de 370 CP şi de cultivatoare Horsch Tiger de 4,5 m. După pregătirea patului germinativ, semăn şi fertilizez, am maşini performante. Unde voi pune porumb la primăvară, terenul trebuie scarificat la 65-70 cm. Merge foarte bine cultura pe solurile unde s-a făcut afânarea adâncă”, a susţinut gorjeanul.

BUZĂU
GRÂUL - extremă URGENŢĂ!
Când am vorbit cu Ştefan Ginerică, din Râmnicelu, acesta era urcat pe o combină Claas Lexion 750 aproape nouă. „Recoltez din plin la porumb. Am în cultură în jur de 100 ha şi mă apropii de finalizare. Ar trebui ca în maxim o săptămână bună de lucru să închei, dar renunţ vreo două zile la recoltat porumb şi încep cu semănatul grâului. Am terenul bine pregătit, fertilizat cu un îngrăşământ starter şi cu 300 kg/ha complex NPK 18:46:0. Voi încorpora sămânţă Glosa multiplicată de mine în fermă. Cu semănatul cred că mă apucă sfârşitul acestei luni”, ne-a declarat cultivatorul.

Floarea a confirmat, rapiţa NU!
Ştefan Ginerică a păţit-o la rapiţă. A ieşit cu o medie de... 400 kg/ha; cu toate că a avut şi o solă cu peste 2.000 kg/ha. Grâul i-a dat o medie de 6 t/ha. Prea mulţumit! „Am avut cel mai bun an la floarea-soarelui din ultimul deceniu! Hibridul P64LE99 a confirmat din plin caracteristicile lui performante. De pe 103 ha am ieşit cu o medie de 4.300 kg la hectar. Am aplicat două fertilizări şi un îngrăşământ foliar şi am făcut tratamentele la timp. Am şi avut un pic de noroc cu ploaia căzută la timp. Recolta am valorificat-o la 1.330 lei tona şi mi-am achitat din datorii. Dacă nu aplici tehnologia ca la carte, nu faci producţie”, este de părere fermierul din Râmnicelu.

VÂLCEA
Lucrări cu mari consumuri tehnologice
Şi fermierii vâlceni se confruntă cu seceta pedologică. O spune inginerul agronom Constantin Epure, care lucrează 1.400 ha pe Valea Cernei. „Timp de două luni de zile au căzut doar 6 l/mp precipitaţii. Durerea mare este că din 170 ha semănate, rapiţa a răsărit doar pe 4 ha! Nu voi întoarce cultura, acest lucru nu intră în filosofia mea! Am s-o las, să vedem ce va ieşi!”, ne-a declarat cultivatorul.
Fermierul a terminat cu recoltările de toamnă. „Deocamdată însămânţez orzul pe 100 ha, dar merge foarte greu. Sper să termin prin 20 octombrie şi să pot intra la grâu. Voi însămânţa 500 ha şi cred că voi lucra şi în noiembrie. Pregătim foarte prost patul germinativ şi cu consumuri tehnologice mari. Intru cu scarificatorul adânc în sol şi apoi vin cu discul greu. Oricum, pe viitor intenţionez să renunţ la arătură”, a încheiat Constantin Epure.

DIN EXPERIENŢA UNUI SPECIALIST ÎN AGROTEHNICĂ
Inginerul mecanic Mihai Pantelimon, specialist cu ştate vechi în agricultură, ani buni director de SMA, consideră că „cine a arat după grâu şi rapiţă în vară, a greşit!”. Şi a explicat: “Din cauza secetei au ieşit bolovani. În lipsa precipitaţiilor nu se poate pregăti acuma terenul pentru semănăturile de toamnă”.
În ferma lui din judeţul Bacău se seamănă grâul după floare şi după soia. “Noi nu mai arăm, intervenim cu un disc greu şi cu un utilaj purtat, cu tăvălug şi cu două rânduri de baterii”, a susţinut fermierul. Acesta a adăugat: “Acum suntem la pregătirea patului germinativ pentru grâu după floarea-soarelui. Pentru că a fost uscat, nu am mai tras brazdă; am intrat în câmp cu un disc greu, urmat de un disc-combinator şi a ieşit o lucrare de calitate. Este păcat să semănăm în uscat şi cultura să răsară când vor veni ploile, la iarnă sau la primăvară! Nenorocirea este că la noi nu se anunţă precipitaţii pentru această perioadă!”


Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/220 (ediţia 15-30 octombrie 2018)

Vizualizat: 330 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?