Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

RAPIŢA 2019 - cultura unei mari deziluzii

Publicat: 13 februarie 2019 - 22:47
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe fermierii îi aşteaptă un an greu. Aproape nicăieri în ţară nu s-a putut pregăti din toamnă solul corespunzător. Seceta pedologică a împiedicat executarea lucrărilor sezonului, îngreunând activitatea în câmp şi punând fermierul într-o situaţie dificilă, deoarece a trebuit să încorporeze sămânţa în sol după mai multe treceri succesive cu utilajele. Campania de toamnă s-a realizat cu costuri de producţie suplimentare.

 

În acest context, în multe zone ale ţării, anul agricol a debutat cu destulă dificultate; culturile de grâu au rămas ”la faza de bob încolţit”, fără o răsărire corespunzătoare.

Rapiţa 2019 - cultura unei mari deziluzii_b

BRĂILA
Temperaturile scăzute depreciază aparatul foliar al plantelor
Zilele, dar mai ales nopţile, extrem de geroase ale Bobotezei au produs destulă îngrijorare în rândul fermierilor români. Dacă în unele judeţe, zăpada s-a stratificat pe câmp, pe zone întinse din Câmpia Română, Bărăgan şi Dobrogea, culturile semănate în toamnă nu sunt acoperite de plapuma ocrotitoare a omătului. Specialiştii avertizează că temperaturile minime de până la -15oC vor determina deprecierea aparatului foliar prin brunificări şi degerături ale vârfului frunzelor, îndeosebi pe terenurile agricole fără strat protector sau cu strat superficial de zăpadă.

Aproape jumătate din rapiţă va fi întoarsă!
„Având în vedere toamna foarte secetoasă, în judeţul Brăila au fost probleme cu înfiinţarea şi răsărirea culturilor. Cea mai afectată este rapiţa. Până la această dată (jumătatea lunii ianuarie - n.n.) comisiile constituite prin Ordin de Prefect au constatat că au mai rămas în cultură în jur de 5.690 hectare de rapiţă, dintr-un program judeţean de circa 10.000 ha. De asemenea, la grâu, doar acolo unde producătorii au reuşit să asigure apa prin sistemele de irigaţii, stadiul de răsărire a culturilor este destul de ridicat”, ne-a declarat Traian Cişmaş, directorul Direcţiei pentru Agricultură Brăila.
Potrivit oficialului local, deocamdată, în judeţ există strat de zăpadă, nu au fost temperaturi atât de scăzute ca să provoace îngrijorare. Se va urmări cum va evolua vremea. Acum solul este îngheţat; însă de îndată ce se va putea interveni, este necesar a se face recoltarea monoliţilor pentru a stabili gradul de afectare a culturii pe timpul iernii.

Rapiţa 2019 - cultura unei mari deziluzii_b

Ce se va întâmpla cu grâul?
„Speranţa moare ultima!”, ne-a declarat inginerul Costică Măcelaru, unul dintre fermierii de top ai judeţului Brăila. Şi a continuat şirul ideilor: „Avem un mare semn de întrebare: ce se va întâmpla până la primăvară cu grâul? Pierderi de densitate nu prea ar fi; e încolţit undeva la 90% din ce am semănat în toamnă; asta înseamnă cam 350 ha din 500 lucrate. Dar stăm prost cu răsărirea, doar circa 20% din plante, ici-colo, au ieşit din pământ. La Lişcoteanca, în inima Bărăganului brăilean, s-au înregistrat temperaturi negative de -10oC. Suntem curioşi să vedem cum va evolua cultura. Având în vedere că este în fenofaza de coleoptil (prima frunză, în formă de teacă, care înveleşte muguraşul embrionului la graminee), sunt speranţe de recuperare în primăvară”, a susţinut liderul Asociaţiei Producătorilor Agricoli brăileni.
Acesta a renunţat să mai cultive grânele româneşti. Explicaţia este că pe terenurile de la Lişcoteanca nu exprimă întregul potenţial de producţie. La grâu utilizează genetică de la KWS. „Intenţionez să iau câţiva monoliţi din cultura de grâu! Sunt cumva îngrijorat! Am aruncat destui bani pe câmp în toamnă!”, a precizat fermierul.

O mare deziluzie - rapiţa!
În anii din urmă, lui Costică Măcelaru rapiţa i-a adus destule satisfacţii profesionale. Acum, vremea i-a fost potrivnică. „Rapiţa am executat-o din toamnă. Avusesem semănate 170 ha şi am rămas cu 40. Pe câmp s-a depus un strat suficient de zăpadă care a acoperit coletul. Trist este că plantele au intrat în repaus vegetativ nedezvoltate, neuniforme şi cu probleme. Am peste cinci decenii de agronomie şi nu mi-aduc aminte să mai fi întâlnit asemenea condiţii ciudate într-un an agricol...”, ne-a mărturisit agricultorul.

Rapiţa 2019 - cultura unei mari deziluzii_b

CÂMPIA DE VEST
Rapiţa cultivată pe 10 % din suprafaţă; grâul nerăsărit!
„Ca niciodată de când lucrez în agricultură nu am trăit experienţa asta: să nu se vadă cultura la intrarea în iarnă!”, ne-a declarat vădit nemulţumit Ioan Andru, liderul Asociaţiei Producătorilor Agricoli - Aragra 2008 - Arad. După care a continuat: „Deci, practic, nu avem grâul răsărit decât ici-colo, cel puţin pe Banat şi Arad, iar rapiţa, ca suprafaţă, e probabil sub 10% din cât am intenţionat noi să cultivăm, la nivel de Arad, Timiş şi Bihor. Cam asta e realitatea pe zona Câmpiei de Vest!”
În judeţele occidentale nu a plouat de vreo două luni, de-abia acum zăpada acoperă câmpul şi începe să se refacă rezerva de umiditate în sol pe stratul arabil. „În general, dacă lucrurile vor merge bine în primăvară, grâul va recupera, dar cu siguranţă nu vor mai fi producţiile de anul trecut. Au fost şi temperaturi scăzute de până la -14oC, dar stratul de zăpadă în câmp a fost destul de gros şi a protejat într-o bună măsură plantele. Preconizăm, cu siguranţă, că va fi un deficit de rapiţă la nivelul României”, a susţinut Ioan Andru.

IAŞI
Speranţe pentru grâul cu înfrăţire în primăvară
“La momentul la care vorbim (jumătatea lunii ianuarie - n.n.) nu am nici o cultură răsărită. Am semănat 150 ha de rapiţă şi 150 ha de grâu. În lipsa apei, boabele nu sunt încolţite. Văd la desprimăvărare ce decizie voi lua! Probabil voi întoare o bună parte; acum nu ştiu! Sunt un pic descumpănit!”, ne-a declarat Theodor Marian Topală, preşedintele Asociaţiei Uniunea Producătorilor Agricoli Privaţi - Iaşi.
Fermierul a făcut precizarea că în toată zona sunt multe suprafeţe nearate, iar în altele semănăturile nu au ieşit din ogor; situaţia e cam critică. E primul an când se întâmplă aşa ceva. În câmp stratul de omăt depus măsoară 30-40 cm grosime. Gerurile Bobotezei nu au depăşit -11oC, deci pentru zona Moldovei nu este ceva de speriat. “Am însămânţat soiuri româneşti şi două austriece cu înfrăţire în primăvară. Concomitent am fertilizat şi cu 200 kg de îngrăşământ complex NPK 18:46:0. Boabele sunt încolţite, au acolo o rădăcinuţă, dar nu ştiu ce se va întâmpla în continuare! Şanse mai sunt pentru grâu să revină, la rapiţă nu mai pot emite pretenţii. Voi întoarce şi voi semăna mai mult culturi de primăvară: porumb, floarea-soarelui şi soia”, a conchis fermierul Theodor Marian Topală.

GALAŢI
Urgent: controlul stării de vegetaţie a culturilor!
Agronomii ştiu că iarna este un anotimp destul de capricios şi hotărâtor pentru culturile agricole înfiinţate toamna. Iată de ce este destul de important controlul stării de vegetaţie a culturilor şi determinarea viabilităţii plantelor. Între acestea este necesară testarea rezistenţei plantelor la ger prin metoda “monoliţilor”, ce constă în recoltarea unor probe de sol care conţin mostre de plante de cultură aflate în repaus vegetativ, dar şi verificarea apariţiei atacurilor de dăunători (rozătoare etc.). „Imediat după trecerea frontului atmosferic cu temperaturi scăzute, am luat monoliţi din mai multe parcele cultivate cu grâu şi rapiţă. Până acum, plantele examinate s-au comportat destul de bine în condiţiile iernii, deci nu am temeri sau îngrijorări cu privire la viitorul culturilor. Probabil am să aplic o fertilizare cu azot în mustul zăpezii”, ne-a declarat Neculai Ropotan, fermier din comuna gălăţeană Băleni.

Măsuri agrotehnice pentru salvarea culturilor
Potrivit unuia dintre cei mai distinşi specialişti agronomi, Ioan Borcean, culturile de grâu şi de orz care au intrat în iarnă abia răsărite sau cu densitate mică trebuie fertilizate cu azot cât mai devreme cu putinţă pe teren încă îngheţat. Aplicarea devreme a unor doze de 60-80 kg/ha determină formarea de fraţi fertili, pe când fertilizarea târzie cu azot în primăvară va determina formarea de fraţi sterili.
Rapiţa pentru ulei este mare consumatoare de azot; dozele care se aplică în ţările mari cultivatoare, pentru obţinerea unor recolte de peste 4.000 kg/ha, se situează între 150 şi 200 kg/ha s.a. Fermierii din vestul Europei fertilizează cu circa 200 kg/ha azot, din care jumătate din doză este aplicată pe teren încă îngheţat, iar diferenţa se administrează mai târziu, în faza de butoni florali.

 

ÎNGRIJORĂRI SERIOASE ŞI DIN PARTEA LAPAR
„În majoritatea zonelor ţării, semănăturile de toamnă nu au răsărit din cauza secetei, iar fermierii nu au reuşit să pregătească terenul, aşa că la ora la care vorbim, în afară că avem cunoştinţă că seminţele au încolţit, plantele încă nu au reuşit să iasă din pământ, ceea ce ne îngrijorează. Cu certitudine vom avea un an greu; dar ne putem aştepta la mari surprize şi în ceea ce înseamnă evoluţia culturilor în primăvară şi, odată cu asta, şi în nivelul producţiilor care se vor realiza pe suprafeţele care vor rămâne în cultură”, ne-a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.
Liderul producătorilor agricoli a susţinut că precipitaţile căzute din noiembrie şi până acuma nu sunt nici la jumătate ca să acopere necesarul pentru primăvară. „Rapiţa este una dintre culturile cu probleme. Oricum, în primăvară vom avea de lucru mult, va trebui să însămânţăm cu culturi o suprafaţă mult mai mare. Provocările fermierilor sunt deosebit de mari; niciodată în cei peste 30 de ani de muncă în agricultură nu m-am confruntat cu asemenea probleme. Sunt îngrijorat, cum de altfel sunt toţi producătorii agricoli din ţară”, a precizat Laurenţiu Baciu.

 

 

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/228 (ediţia 1-31 ianuarie 2019)

Vizualizat: 766 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga În 'pole position' cu BASF Sorin Chelmu, în vizita la INDAGRA
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?