Ca la începutul fiecărui sezon, și în toamna anului 2015 principala grijă a agricultorilor a fost legată de precipitații. În toamnă am avut toată gama de situații pentru înființarea culturii rapiței, de la cele optime până la cele extrem de dificile. Să identificăm factorii cu influență majoră asupra recoltei de rapiță în 2016.
Acolo unde precipitațiile au fost suficiente și au venit la timp, rapița a răsărit foarte bine și s-a dezvoltat la fel de bine în toamnă. Au existat și situații în care a fost nevoie de lucrarea conservativă a solului și de semănatul în uscat, urmând ca precipitațiile ulterioare să ajute plantele să răsară. Dar au fost și unele cazuri în care abundența precipitațiilor a determinat formarea crustei care a îngreunat răsărirea sau băltiri care au sufocat tinerele plante. Foarte important este că peste tot se observă profesionalizarea fermierilor în înființarea culturii de rapiță, care au învățat să lupte cu capriciile vremii.
Vegetație avansată, atac timpuriu al dăunătorilor
Rapița a intrat foarte bine în iarnă, fără să le creeze emoții fermierilor. Cu o rădăcină puternic dezvoltată și un aparat foliar frumos conturat, totul a fost desăvârșit de temperaturile scăzute venite la timp pentru ca rapița să-și întrerupă activitatea biologică. Fără perioade cu îngheț semnificativ, iarna parcă nici nu a existat, apărând deseori senzația că rapița poate, din moment în moment, să reintre în vegetație, riscând astfel să fie afectată de frigul sau înghețul care ar fi venit pe nepregătite târziu spre primăvară. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Totuși, rapița a intrat în vegetație destul de rapid, cu aproximativ două săptămâni mai devreme față de normal.
Lipsa gerurilor iernii, intrarea rapidă a rapiței în vegetație, precum și faptul că pe areale destul de restrânse condițiile de mediu s-au manifestat diferit, toate acestea au influențat și prezența mult mai timpurie a primilor dăunători. Zborul insectelor Ceutorhynchus a avut loc în valuri, iar fermierul a trebuit sa intervină suplimentar cu insecticid. Totuși, sunt și fermieri care au pierdut startul în combaterea acestui dăunător, fie că nu au monitorizat prezența lui în sole, fie că nu au putut face tratamentul din cauza umidității solului, iar în acest moment larvele consumă în voie tulpinile rapiței din respectivele parcele.
Primăvară cu temperaturi când de iarnă, când de vară
Un alt fenomen cu influență decisivă asupra producției de rapiță din acest an a fost prezența temperaturilor scăzute de la sfârșitul lunii martie. În acea perioadă rapița era în momentul de alungire a tulpinii florale, iar temperatura scăzută a oprit pentru moment acest proces biologic. Imediat după această perioadă mai rece a survenit una de aproximativ două săptămâni cu temperaturi mai mult de vară decât primăvară.
Trecerea rapidă de la temperaturile de primăvară la temperaturi aproape de ceea ce am avut în iarnă, iar apoi la temperaturi foarte ridicate a lăsat urme adânci în cultura de rapiță: alungirea puternică a tulpinii rapiței, într-un timp foarte scurt au apărut leziuni pe tulpini și rădăcini, iar folosirea unui fungicid a devenit obligatorie pentru a încerca cicatrizarea lor și închiderea “porților de intrare” pentru bolile specifice. De asemenea, temperaturile scăzute în perioada de alungire a tijei florale a limitat alungirea tulpinii la majoritatea hibrizilor. Totuși sunt hibrizi, cum ar fi Kodiak, care prin genetica lor suportă foarte bine temperaturile scăzute, iar fermierii care au optat pentru Kodiak cu siguranță au observat că acum are o talie foarte bună. Scurtarea tulpinii florale a fost compensată de o ramificare foarte bună acolo unde desimea de semănat a fost respectată.
În solele în care toate verigile tehnologice au fost respectate, creșterea rapiței a decurs foarte bine și părea că alungirea ramificațiilor și numărul lor mare vor crea un volum de silicve ce va genera producții f ridicate. Însă al doilea val de temperaturi scăzute, mai aprig decât cel din martie, și-a făcut apariția în timpul înfloriri. Acesta a provocat avortarea unui număr mare de flori și scurtarea ramificațiilor, astfel că producțiile de rapiță din acest an, deși bune și pe alocuri foarte bune, vor fi sub nivelul care ar fi putut fi atins.
Greutatea silicvei face diferența recoltelor
Ca prognoză în ceea ce privește producția din acest an, există premisele ca producțiile obținute să varieze mai mult ca niciodată. Totul depinde acum de factorii climatici pe care-i așteptăm să fie favorabili. {tim că la rapită, la același număr de silicve și același număr de boabe pe plantă, greutatea boabelor (MMB-ul) poate modifica producția finală chiar și de la simplu la dublu, așa că va dorim ca la recoltare silicvele să fie cât mai grele.
Nicolae LUPU
KWS Semințe - reprezentant Product management pentru centrul și vestul României
Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 - 15 iunie 2016