Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Rapiţa 2013: hibrizii KWS fac diferenţa

Publicat: 12 iulie 2013 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Specialiştii KWS Seminţe şi-au dat întâlnire cu fermierii timişeni la data de 26 iunie a.c., pe câmpul societăţii bănăţene Comloşana, din localitatea Comloşu Mic

Click pe poza pentru galerie!

La eveniment, fermierilor le-au fost prezentaţi cinci hibrizi de rapiţă KWS, reprezentanţii companiei explicând pentru fiecare capacitatea de producţie, perioada de vegetaţie şi avantajele în cultură. “Vrem ca de această dată să vă arătăm cum se îmbină munca de cercetare a firmei KWS cu munca fermierului.

Veţi vedea caracteristicile hibrizilor de rapiţă KWS, respectiv un număr mare de ramificaţii, un număr mare de silicve, MMB-ul boabelor între 4,5 şi 9 gr şi o capacitata de producţie de 4.000-5.000 kg/ha”, a spus, în deschiderea prezentării, Daniela Savu, director regional vânzări KWS pe zona de Vest.
Aşadar, au fost prezentate, pe scurt, principalele caracteristici ale hibrizilor cultivaţi în loturile demonstrative, astfel:

Kodiak - hibridul semitimpuriu cu talie medie şi ramificare puternică are un potenţial de producţie excepțional şi un ritm de creştere excelent. Conţinutul de ulei este de 47-50%. KWS recomandă o densitate de 50-60 boabe/mp la semănat, pentru a asigura la recoltare 35-45 plante/mp.

Hybryrock - hibridul semitimpuriu ce prezintă o stabilitate deosebită de la un an la altul şi de la o zonă la alta are o rezistenţă foarte bună la cădere, la ger şi la iernare. KWS recomandă semănatul în a doua parte a epocii de semănat, datorită ritmului excelent de creştere din toamnă.

Turan - hibridul semitimpuriu prezintă o vigoare foarte bună la răsărire şi la reluarea vegetaţiei în primăvară şi asigură un conţinut de ulei de 43-46%. Hibridul dovedeşte rezistenţă foarte bună la Phoma lingam şi Sclerotinia sclerotiorum.

Traviata este unul dintre hibrizii de top ai KWS, semitimpuriu, cu talie medie-înaltă şi ramificare puternică, cu un potenţial de producţie superior în condiţii ecologice diferite şi conţinut de ulei de 43-45%.

Tassilo - Loturile demonstrative au fost mărginite de Tassilo, un hibrid semitimpuriu cu talie medie şi cu ramificare foarte puternică. Prezintă toleranţă foarte bună la secetă şi în condiţii optime de tehnologie realizează producţii de 4,5-5,2 tone/ha.


Tehnologia, pas cu pas

“Rapiţa e o cultură rentabilă, dar deosebit de pretenţioasă
Codruţ Balog, directorul societăţii agricole Comloşana

Fermierilor prezenţi le-a fost explicată şi tehnologia de cultură din loturile demonstrative, de către directorul societăţii Comloşana, Codruţ Balog. “În acest an, am cultivat peste jumătate din suprafaţa alocată rapiţei cu hibrizi de la KWS. Planta premergătoare a fost grâul. La pregătirea patului germinativ am discuit, iar în partea cu loturi demonstrative am intrat cu un combinator pentru a nivela terenul mai bine.

Am semănat la 12 septembrie 2012 cu o semănătoare Amazone, la adâncimea de 25 cm. Înainte de a semăna, am fertilizat cu NPK 20-20-0, 250 kg/ha, iar la semănat am dat un îngrăşământ starter, circa 28-30 kg/ha. Imediat după semănat am erbicidat cu Brasan, iar în noiembrie am erbicidat cu Pantera 40 EC. Precipitaţii au fost foarte puţine, câte 1-1,5 litri/mp, iar în noiembrie rapiţa era abia în două frunze, fapt ce a făcut ca la intrarea în iarnă cultura să fie destul de slabă, mică şi rară. În primăvară, pe 4 martie, am reuşit să fertilizez cu Sulfamo - 300 kg/ha.

Apoi, din cauza vremii ploioase nu am mai putut intra în câmp până în luna aprilie, când am făcut tratamente cu Caramba Turbo, cu insecticidul Karate şi cu un foliar. Următorul tratament a fost aplicat în 8 mai, cu Pictor - 0,5l/ha şi cu insecticidul Biscaya, în doză de 0,3l/ha, apoi am aplicat un îngrăşământ foliar - Yara Vita Gramitrel, în doză de 2 kg/ha. La capete am aplicat tratamentul de cel puţin trei ori, în încercarea de a combate gândacul păros (Epicometis hirta), dar fără succes. Sper să obţin o producţie medie de 3.000 kg/ha”, a spus Codruţ Balog.

O altă întâlnire cu fermierii cultivatori de rapiţă a fost organizată de KWS Seminţe în în localitatea arădeană Şiria, judeţul Arad, în ferma socităţii Podgoria Agropet, pe data de 27 iunie a.c.

Vizualizat: 653 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?