Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Radiografie pastorală cruntă în Munţii Măcinului

Publicat: 09 octombrie 2017 - 00:39
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Oriunde vedem întinse suprafeţe de pajişti permanente şi animale la păscut, ne gândim la rolul acestui mod de folosinţă a terenurilor agricole în asigurarea unor furaje ieftine şi de calitate, într-o proporţie însemnată sau chiar în totalitate.

 

La fel am crezut că va fi şi în Munţii Măcinului, unul din leagănele oieritului românesc, unde în vara acestui an în cadrul unui proiect coordonat de Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române, am caracterizat o bună parte din pajiştile permanente.

Radiografie pastorală cruntă în Munţii MăcinuluiClick pe poza pentru galerie!

Am cunoscut aceste pajişti pentru prima oară în anul 1968 cu prilejul unei Consfătuiri naţionale de geobotanică, atunci când toţi botaniştii ţării au admirat biodiversitatea şi calitatea furajeră a lor. După o jumătate de secol am constatat starea extremă de degradare a covorului ierbos al acestor pajişti permanente şi numărul foarte mare de oi şi de capre la păscut, îndeosebi pe miriştile cerealelor păioase abia recoltate, aproape lipsite de buruieni după combaterea acestora prin erbicidare în primăvară.
Evident, mi-am pus întrebarea cum sunt întreţinute aceste animale în diferite sezoane ale anului, care este încărcarea la hectar, care sunt resursele furajere şi alte multe altele. Pentru aceasta am adunat informaţii oficiale de la primăriile Cerna, Greci şi Turcoaia, cu privire la fondul funciar, structura culturilor în arabil şi efectivele de animale pe specii, date care ne-au permis să conturăm câteva concluzii în premieră.
Suprafaţa totală a acestor trei comune este de 35.683 hectare, din care 25.117 ha (70%) este teren agricol, 5.611 ha (16%) sunt păduri şi 4.955 ha (14%) alte terenuri (construcţii, neproductiv, ape etc). Numărul total de locuitori este de 12.071, respectiv 34 locuitori/kmp, fiind de cca. 2,5 ori mai mică decât media pe ţară (84 loc/kmp). În schimb, terenul agricol pe cap de locuitor este de cca. 2,08 ha şi cel arabil de 1,67 ha cu mult peste media ţării (0,53 ha/loc). Din terenul agricol în suprafaţă de peste 25 mii ha, ponderea o deţine terenul arabil (80%), urmat de păşuni (17,5%), vie (2,2 %) şi pomii fructiferi (0,3 %) - Tabelul 1. Efectivele de animale dominate de ovine şi caprine ajung la aproape 36 mii capete, iar cele de bovine şi cabaline la puţin peste 1.600 capete. În structura culturilor în arabil predomină cerealele păioase (50%), urmate de porumb, rapiţă şi floarea-soarelui (Tabelul 2). Lucerna şi alte culturi furajere depăşesc abia 4% din terenul arabil.

Pajişti puţine şi degradate, cu o încărcătură medie de peste 1,4 UVM/ha!
Păşunile permanente sunt situate de regulă acolo unde nu s-a putut ara cu plugul din cauza substratului pietros sau a unor pante nemecanizabile, iar fostele izlazuri de lângă localităţi au fost în majoritate arate. În cele peste de 80 puncte staţionale de păşuni luate în studiu, în medie s-a constatat că: 20% nu produc nimic fiind ocupate de stâncării, pietre mobile, goluri în vegetaţie şi eroziuni, 10% sunt invadate cu vegetaţie lemnoasă nevaloroasă (păducel, sălcioară, oţetar etc), 45% cu diferite buruieni şi abia 25% sunt specii furajere şi acestea de calitate slabă şi foarte slabă (Tabelul 3).
Menţionăm că pe circa 2% din pajiştile permanente există arbori izolaţi de cărpiniţă (Carpinus Orientalis), stejar brumăriu (Quercus Pedunculiflora), stejar pufos (Q. Pubescens), mojdrean (Fraxinus ornus), păr sălbatic (Pyrus Pryraster) şi alte specii lemnoase care asigură umbra binefăcătoare pentru animalele aflate la păşunat.
Pentru a cunoaşte care este încărcarea reală cu animale, având în vedere că acestea nu părăsesc tot anul teritoriul comunelor respective, am calculat unităţile vită mare (UVM), constatând că 80% ca structură sunt deţinute de oi şi capre şi 20% de taurine şi cabaline (Tabelul 4). Datele obţinute ne-au permis să constatăm o încărcare medie cu animale pe păşunile existente foarte ridicată de peste 1,4 UVM/ha, deci aproape imposibil de suportat, ştiut fiind stadiul foarte avansat de degradare a acestor pajişti (Tabelul 5).

Areal pastoral limitat şi greşit exploatat
Crescătorii de animale, cu foarte puţine excepţii, nu execută târlirea raţională, în jurul stânelor există o vegetaţie de buruieni nitrofile crescute pe mormanele de gunoi acumulate în ani de zile. Aproape nimeni nu păşunează raţional pe parcele în rotaţie cu garduri electrice, cu excepţia câtorva crescători de vaci de lapte. Oile şi caprele sunt crescute după sisteme primitive perpetuate de secole, fără nici o îmbunătăţire, în afara cartonului asfaltat sau a plasticelor folosite ca acoperiş de ploaie.
Astfel de analize ar fi oportun să se facă şi în alte zone ale ţării pentru a constata adevărata faţă a păstoritului, îndeosebi cu ovine.
Crescătorii de ovine şi caprine ar trebui să fie restricţionaţi să păşuneze strict pe terenuri îngrădite, proprietate sau închiriate, nu să hălăduiască zi-noapte, iarnă-vară pe terenurile altora, dijmuindu-le recoltele şi îmburuienând culturile. Nicăieri pe pajiştile Europei nu vom întâlni astfel de situaţii anacronice în afară de unii crescători ai noştri care nu au abandonat păstoritul primitiv perdant şi dăunător per ansamblul economiei agricole.

 

95% DIN EFECTIVELE DE ANIMALE DIN MUNŢII MĂCINULUI NU DISPUN DE PAJIŞTI!
Pajiştile permanente din Munţii Măcinului au valoare pastorală de 1,4 - extrem de degradate - şi poate suporta o încărcare animală de maxim 0,03 UVM/ha, respectiv o oaie pe 5 hectare de păşune, aceste suprafeţe fiind mai mult locuri de plimbare a animalelor şi de amplasare a stânelor, de unde să valorifice miriştile sau să dea iama pe culturile agricole din apropiere! În acest caz, pe cele 4.400 ha pajişti se pot întreţine în 180 zile de păşunat maxim de 310 UVM, respectiv 5% din efectivele actuale, care păşunează pe teritoriul respectivelor localităţi. DAR restul de 95% din efectivele de animale unde se hrănesc?
Se poate trage concluzia că animalele din Munţii Măcinului pasc ocazional aproape exclusiv pe producţia secundară a terenurilor arabile, în păduri sau chiar pe culturi, mai ales noaptea, altfel nu ar supravieţui. Se pune încă o dată firesc întrebarea unde se întreţin la păşunat animalele din zona luate în studiu? Răspunsul este că animalele sunt întreţinute la păscut pe mirişti de cereale păioase, porumbişti după recoltare şi în foarte dese cazuri pe culturile de toamnă sau primăvară abia răsărite, oile şi caprele fiind considerate pe aceste meleaguri de către producătorii de cereale adevăraţi agenţi dăunători ai culturilor agricole din arabil şi principali vehiculatori ai seminţelor de buruieni.


TABELUL 1: SUPRAFEŢE DE TEREN AGRICOL ŞI EFECTIVE DE ANIMALE

 tab1mars117_b

TABELUL 2: STRUCTURA CULTURILOR ÎN TERENUL ARABIL (%)

tab2mars117_b


TABELUL 3: SITUAŢIA GENERALĂ A COVORULUI IERBOS AL PAJIŞTILOR PERMANENTE DIN MUNŢII MĂCINULUI

tab3s117_b


TABELUL 4: STRUCTURA EFECTIVELOR DE ANIMALE (ÎN UVM)

tab4s117_b


TABELUL 5: ÎNCĂRCAREA CU ANIMALE A TERENURILOR AGRICOLE

 tab5s117_b

Articol publicat in revista Ferma nr. 15 (198) (1-15 septembrie)

Vizualizat: 160 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Deşi are numai 24 de ani, Cătălin Alb a acumulat destulă experienţă la ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său, în localitatea Şeitin din judeţul Arad. Lucrează 90 de hectare, marea majoritate luate în arendă, şi creşte 40 de vaci pentru lapte. La vârsta de 11 ani a urcat pentru prima oară într-un tractor, dar marea sa pasiune este zootehnia.

Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?