Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

PURICII RAPIŢEI pot COMPROMITE STARTUL culturii

Publicat: 26 august 2019 - 14:38
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Chiar dacă în toamna anului trecut nu au fost cele mai bune condiţii pentru un start „lansat” al rapiţei, mulţi fermieri fiind nevoiţi să întoarcă această cultură fie înainte de venirea iernii, fie în primăvară, truditorii pământului nu vor renunţa la această plantă în noul sezon agricol. Motivul este unul foarte simplu: în fiecare an rapiţa de toamnă aduce câştiguri frumuşele pentru fermieri. Teoretic, este prima plantă care se recoltează, deşi practica ultimilor ani ne-a demonstrat că există multe situaţii când rapiţa şi grâul au ajuns la maturitate în acelaşi timp.

 

Provocările entomologice la această cultură sunt bine cunoscute de către toţi fermierii. Atât pe internet, cât mai ales în toate ghidurile destinate cultivatorilor de rapiţă, sunt menţionaţi puricii de pământ (Phyllotreta spp.), puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) sau larvele viespii rapiţei (Athalia rosae). Cu toţii ştim că puricii sunt foarte periculoşi când plantele de rapiţă se află în primele faze de vegetaţie (de la răsărit, BBCH 10, până la faza de trei frunze, BBCH 13). Dacă sunt scăpaţi de sub control, prin neefectuarea tratamentului seminţelor, pagubele pot fi foarte mari, în unele cazuri fermieri sunt nevoiţi să renunţe la cultură.

Foto 1 - Atac pe samulastra de rapiţăClick pe poza pentru galerie!

Un dăunător „cuminte” în aparenţă
În ultimii ani, puricii rapiţei au fost „mai cuminţi”, în multe zone din sud, sud-est sau în vestul ţării atacul fiind slab sau moderat. În condiţiile anului trecut, când sfârşitul verii şi toamna au fost foarte secetoase, atacul nu a fost aşa de ridicat. Este drept că nici plante de rapiţă nu prea au fost în acea perioadă, tot din cauza secetei. Mulţi fermieri au „decretat” că nu vor mai avea probleme de acum încolo cu puricii şi că cea mai mare problemă a lor este legată de atacul larvelor viespii rapiţei (Athalia rosae) în toamnă şi, din când în când, de atacul larvelor fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae). Serios? Cum au ajuns la această concluzie? Faptul că un dăunător principal al unei culturi agricole este „cuminte” câţiva ani nu înseamnă că, automat, am scăpat de acest dăunător. Nici cei mai buni cercetători din domeniu nu pot să dea cele mai exacte prognoze privind viitorul acestui dăunător, din simplul motiv că nu avem un „ochi magic” cu care să putem vedea toate insectele dintr-un areal, câte sunt ele şi ce fac. Poate pe viitor, când vor mai progresa tehnologiile de imagistică...

Factori climatici favorizanţi: căldura şi seceta
Puricii sunt favorizaţi de temperaturile ridicate şi de seceta survenită în prima parte a toamnei. Seceta poate avea drept consecinţă o răsărire slabă şi neuniformă a plantelor de rapiţă, iar cele care răsar sunt stânjenite în dezvoltarea lor, deci exact condiţiile ideale pentru manifestarea atacului puricilor în solele unde rezerva biologică a acestor dăunători este ridicată.
Vin şi cu un exemplu concret în acest sens. În câmpul experimental al Colectivului de Protecţie a Plantelor şi a Mediului de la INCDA Fundulea, în toamna anului 2010, luna septembrie a fost foarte secetoasă. S-au înregistrat în prima zi a lunii 4,5 mm precipitaţii, apoi până pe data de 20 septembrie nu s-au înregistrat decât 0,6 mm! Drept consecinţă, plantele au răsărit cu întârziere. Ca urmare a temperaturilor mai ridicate de 30oC, atacul de purici la plantele de rapiţă netratate a fost ridicat. Acestea au avut o dezvoltare slabă. În ultima decadă a lunii octombrie, au sosit brumele de toamnă. Plantele netratate, atacate de purici, având o dezvoltare slabă, nu au mai suportat şi stresul temperaturilor scăzute şi au murit. Au supravieţuit doar plantele din parcelele semănate cu seminţe tratate.

Foto 2 - Atac de purici ÅŸi larve de Athalia rosae_b

Încălzirea globală extinde perioada de activitate a insectelor
Şi acum să vedem ce cercetări fac cei din Europa de Vest. Problema dăunătorilor rapiţei a fost abordată şi la Congresul European de Entomologie, care s-a desfăşurat anul trecut, la Napoli (Italia). Aşa am aflat că în Luxemburg s-a încercat realizarea unei prognoze pe termen lung privind evoluţia principalilor dăunători ai rapiţei de toamnă, în condiţiile schimbărilor climatice. Folosind datele obţinute în urma observaţiilor efectuate în câmp, în zeci de locaţii (numai în această ţară mică), timp de câteva decenii, echipa de cercetare de la Institutul de Ştiinţă şi Tehnologie a elaborat un model matematic pentru a simula evoluaţia principalilor dăunători ai rapiţei. Concluzia acestor cercetări a fost faptul că încălzirea globală are ca principal efect o apariţie mai timpurie a dăunătorilor rapiţei, precum şi o prelungire a perioadei în care aceştia sunt activi. De asemenea, încălzirea globală are drept rezultat intensificarea activităţii principalilor dăunători ai rapiţei, prin urmare este necesară aplicarea măsurilor de combatere chimică pentru a ţine populaţiile dăunătorilor sub control.

Foto 3 - Atac de purici_b

Cercetătorii trag concluzii alarmante. Noi le ignorăm!
Conform simulărilor rulate pe acest model matematic, pagubele produse pot să varieze foarte mult, în funcţie de diferite scenarii de schimbări climatice. Dar în toate aceste cazuri se prognozează o creştere a pagubelor direct proporţională cu creşterea activităţii dăunătorilor rapiţei. Autorii studiului au menţionat faptul că pe viitor, cultura rapiţei de toamnă în Europa de Vest se va lovi de o serie de provocări, atât de natură climatică, dar şi din punct de vedere al combaterii chimice, având în vedere limitările din ce în ce mai severe impuse de legislaţia europeană în ceea ce priveşte diferitele substanţe active insecticide. Şi atunci, pun întrebarea, de ce suntem aşa de liniştiţi cu privire la acest subiect? De ce tragem concluzia că dacă nu avem probleme mari câţiva ani cu puricii rapiţei, de exemplu, am scăpat de ei? Micile insecte nu au dispărut. Sunt acolo, ascunse vederii noastre. Ca de obicei, noi le vedem doar când este prea târziu, când deja pagubele produse sunt ridicate, uneori fiind nevoiţi să întoarcem cultura.
Prin urmare, este foarte important să monitorizăm cultura şi să oferim protecţia corespunzătoare tinerelor plăntuţe, aflate la început de drum. Dacă facem acest lucru şi dacă vremea nu ne oferă suprize neplăcute, rapiţa ne va răsplăti cu un profit generos la recoltare!


PURICII DIN GENUL PHYLLOTRETA ŞI MODUL LOR DE ATAC
În cadrul genului Phyllotreta cele mai cunoscute specii dăunătoare la rapiţă sunt: Phyllotreta atra (puricele negru al verzei, puricele de pământ sau puricele cruciferelor); Phyllotreta nigriceps (puricele negru al cruciferelor); Phyllotreta nemorum (puricele vărgat al verzei) sau Phyllotreta undulata (puricele undulat al verzei). Toate speciile se întâlnesc în cultura de rapiţă, dar dominantă este Phylotreta atra. În pliante sau pe diferite site-uri de prezentare este întâlnită şi denumirea Phyllotreta spp., care defineşte întregul grup de specii din cadrul acestui gen. Genul Psylliodes cuprinde specia Psylliodes chrysocephala, denumită popular puricele de pământ, puricele mare sau puricele cruciferelor. Frunzele atacate de adulţii genului Phyllotreta prezintă o ciuruire caracteristică. Cu cât vremea este mai secetoasă, cu atât daunele sunt mai mari. Atacul produs de adulţii speciei Psylliodes chrysocephala diferă puţin, în sensul că frunzele prezintă goluri mari, neregulate, care în unele cazuri se pot uni, lăsând intacte numai nervurile.

Articol publicat în revista Ferma nr. 14/241 (ediţia 15-31 august 2019)

Vizualizat: 271 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?