Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Proteinele: vegetale sau animale?

Publicat: 18 ianuarie 2010 - 14:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Organismul uman consumă zilnic, în medie, circa 25 grame de proteină, provenită din alimente de origine vegetală sau animală. Pentru descompunerea proteinei, organismul consumă multă energie, mai ales în cazul proteinei provenită din carnea consumată, care trebuie descompusă în aminoacizii care o compun.

Click pe poza pentru galerie!

Omul şi animalele depind de proteinele din plante, rezultate în urma sintezei aminoacizilor care le compun.

"Foamea de proteine" determină creşterea producţiei de carne

Consumul de proteine de origine animală (provenite mai ales din carne) a crescut în ultimele decenii de la 7 kg la 10 kg/an/persoană, la nivel global, iar în Europa de 3-4 ori (20-27 kg/an).

Această "foame de proteine" a determinat o creştere substanţială a producţiei de carne, de la 40 miliarde kg/an la 230 miliarde kg/an. Această situaţie a determinat şi o creştere cu peste 70% a consumului de proteină animală în defavoarea proteinei vegetale, provenită din consumul direct de plante.

Consumul exagerat de proteină animală se datorează consumului mare de carne, mai ales în ţările dezvoltate. Astfel, în SUA, în fiecare an se sacrifică pentru carne tot atâtea animale câţi locuitori are Terra, iar în ţările Europei Occidentale consumul anual de carne a ajuns la aproximativ 100 kg/persoană, în situaţia în care în lume mor zilnic de foame peste 38 de mii de copii.

În situaţia în care s-ar consuma cu 10% mai puţine proteine de origine animală, pe întreaga planetă, suprafaţa agricolă eliberată de creşterea animalelor ar putea hrăni cca 1 miliard de oameni.

Modul de alimentaţie determină cantitatea de CO2 produs

Modul de alimentaţie a omului se apreciază şi după cantitatea de CO2 produsă în funcţie de tipul de alimentaţie (vezi tabel). Astfel, în cazul unei alimentaţii preponderent carnivore, cantitatea estimată de CO2 realizată într-un an, pentru o persoană, este de 3-4 ori mai mare decât în cazul unei alimentaţii vegetariene.

Situaţia prezentată poate suscita multe întrebări şi poate genera discuţii. răspunsul la toate acestea îl pot da viitoarele structuri de producţie agricolă, care trebuie să realizeze un echilibru între producţia vegetală şi producţia animală.

În acest sens, se impune creşterea ponderii culturilor proteice (soia, mazăre, leguminoase furajere) care, în prezent, pe plan mondial, reprezintă numai 15% (220 milioane ha) din suprafaţa arabilă a Terrei (1450 milioane hectare, conform FAO).

În condiţiile din România, în ultimele două decenii, din punct de vedere al asigurării unui necesar optim de proteine vegetale, există un mare dezechilibru în structura culturilor agricole, deoarece suprafeţele cultivate cu specii de leguminoase proteice (soia, lucernă, trifoi, mazăre, măzăriche etc.) au o pondere mai mică decât media globală a Terrei, respectiv de circa 10% faţă de peste 60% la culturile cerealiere/

În consecinţă, agricultura este responsabilă, prin structurile sale vegetale şi animale, şi de asigurarea unei alimentaţii echilibrate de natură proteică.

AVANTAJE ECONOMICE: PROTEINA VEGETALĂ vs. PROTEINA ANIMALĂ

Diferenţa dintre proteinele vegetale şi cele animale poate fi apreciată, mai ales economic, şi prin necesarul de suprafaţă cultivată pentru producerea acestora.

În acest sens, datele prezentate în tabel, evidenţiază faptul că pentru producerea unui kilogram de proteină vegetală din lucernă este suficientă o suprafaţă cultivată cu această specie de numai 5 mp, în comparaţie cu proteinele animale, unde, pentru hrănirea animalelor care să realizeze 1 kg de proteină, este necesară o suprafaţă cultivată cu furaje de 120 mp, în cazul păsărilor, 170 mp în cazul porcilor sau 260 mp în cazul taurinelor, adică o suprafaţă de 25-50 de ori mai mare faţă de lucernă.

De asemenea, cultura de soia, cunoscută ca o plantă proteică, realizează 1 kg de proteină vegetală pe o suprafaţă de numai 12 mp, în comparaţie cu producerea de proteină animală.

Unele studii efectuate au ajuns la concluzia că aceeaşi suprafaţă de teren cultivată poate asigura hrana pentru 16 oameni cu alimentaţie vegetariană, dar aceeaşi suprafaţă nu poate asigura hrana pentru un om cu alimentaţie carnivoră.

Tabel 1 proteineClick pe poza pentru galerie!

Suprafaţa necesară pentru a produce 1 kg de proteine de natură vegetală şi animală

CANTITATEA ECHIVALENTĂ DE CO2 PRODUSĂ ÎN FUNCŢIE DE MODUL DE ALIMENTAŢIE A OMULUI

Tabel 2 proteineClick pe poza pentru galerie!

Sursa: Aubert C., Le Berre N., 2007, Faut-il être végétarien pour la santé et la planète, Terre Vivante
Date prelucrate de Nicolae Dragomir

Vizualizat: 6571 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme de bovine Scottish Highland din România, Nicolae Ibăşfălean, vrea să-şi lichideze afacerea înființată în urmă cu 12 ani. Pare cumva greu de înţeles, însă după ce am stat de vorbă cu fermierul, am convingerea că nu prea e cale de întoarcere. Lipsa motivaţiei, înaintarea în vârstă şi mai ales faptul că îi este tot mai greu să găsească oameni de încredere care să se ocupe de activitatea din fermă l-au determinat pe cel mai cunoscut crescător de vaci Highland din judeţul Sibiu să ia foarte serios în calcul opţiunea de a renunța la efectivul de animale. Printre argumente s-ar mai putea adăuga, desigur, şi dezinteresul românilor pentru carnea de vită premium. Pentru că, până la urmă, degeaba ai un produs de calitate dacă nu îl poţi valorifica.

Un reportaj de LIVIU GORDEA

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?