Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Proiectul „Soia dunăreană” de la avantaje, la controverse și declarații

Publicat: 29 martie 2013 - 16:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Preocuparea tot mai ridicată a consumatorilor pentru produsele bio, precum și necesitatea substituirii importurilor de soia din Brazilia și Argentina în Uniunea Europeană, a determinat industria alimentară să lanseze inițiativa „Donau Soja” („Soia dunăreană”), pentru încurajrea producției de soia nemodificată genetic în zona bazinului Dunării. Fermierii români sunt însă nemulțumiți, susținând că această cultură este nerentabilă

Click pe poza pentru galerie!

La inițiativa Asociației „Donau Soja” - organizație cu sediul în Viena - România a semnat la data de 6 februarie 2013 declarația de afiliere, prin care „a luat la cunoștință” despre necesitatea încurajării culturii de soia nemodificată genetic.

„Astăzi am semnat o declarație care este o inițiativă a unei asociații din partea industriei de profil (n.r. - Donau Soja). Data oficială de semnare a declarației a fost în 18 ianuarie, la expoziția Săptămâna verde de la Berlin. A trebuit să avem și opinia mediului academic din România și a producătorilor. Mediul academic a spus că nu vede nici un fel de problemă în a semna această declarație, care presupune de fapt încurajarea producției de soia nemodificată genetic în 17 țări din zona bazinului dunărean. România este a noua țară care semnează această declarație, după Austria, Italia, Ungaria, Bosnia Herțegovina, Serbia, Croația, Slovenia, Elveția și Polonia”, a declarat Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu ocazia semnării declarației.

Timpul scurt de la înființarea Asociației (aprilie 2012) a împiedicat însă repezentanții Donau Soja să ia legătura cu toate guvernele statelor din bazinul dunărean. „Au fost țări precum Slovacia, Bulgaria, Ucraina, Cehia, Republica Moldova, cu care nu am reușit să vorbim încă. România are un rol esențial în proiectul nostru”, a declarat Matthias Krön, președintele Asociației Donau Soja.

Motivul pentru care România a semnat mai târziu a fost tocmai avizul mediului academic. Academia de Științe Agricole și Silvice Gh. Ionescu Șișești (ASAS) a dat undă verde pentru semnarea documentului, dar cu rezerva coexistenței celor două culturi: soia modificată genetic și cea nemodificată genetic. „România poate să cultive în același timp și soia modificată genetic și cea nemodificată genetic. Nu se exclud una pe cealaltă.

În cazul în care se dă verde pentru soiurile modificate genetic, fermierii vor cultiva soiuri modificate genetic. Iar cei care vor să facă agricultură ecologică, vor prefera soiuri nemodificate genetic. La fiecare există avantaje. Soia modificată genetic are rentabilitate economică și din acest motiv o preferă fermierii. Iar cea nemodificată genetic este aleasă de cei care vor să practice agricultura ecologică. Noi nu dorim să se excludă una pe cealaltă”, a declarat Gheorghe Sin, președintele ASAS.

 

Argumente pro

Pe hârtie, obiectivele și planurile Asociației Donau Soja în ceea ce privește avantajele unui asemenea proiect sunt atrăgătoare și pare de neînțeles reticența unor fermieri. Unul dintre avantajele acestui proiect este dezvoltarea cercetării din România, domeniu care în ultimii ani a pierdut mult teren, chiar și la propriu.

„Inițiativa își propune să încurajeze producția de soia nemodificată genetic, inclusiv prin dezvoltarea cercetării. Fondurile vor fi obținute prin taxarea procesatorilor cu 2 euro din valoarea fiecărei tone de soia nemodificată genetic achiziționată. Se intenționează ca banii să fie direcționați către cercetare”, a explicat Irimescu.

Un avantaj pentru fermieri este și prețul pe care l-ar putea obține din vânzarea producției de soia nemodificată genetic, întrucât acesta este cu aproximativ 80 euro/tonă mai ridicat decât cel pentru soia modificată genetic. Diferența ar putea rămâne la producătorii din zona bazinului Dunării.

Un punct în plus pentru cei care acceptă parteneriatul cu Donau Soja este legătura directă care se va crea între fermieri și consumatorul final, după cum a explicat Krön: „Vrem să oferim producătorilor o altă posibilitate de a-și cultiva terenurile cu profit. Asociația are în prezent 50 de membri, din toate verigile lanțului de producție, de la producători de semințe, cultivatori, procesatori, până la comercianți, chiar marile lanțuri de retail.

Concret, vrem să stabilim o legătură directă între fermieri și consumatorul boabelor de soia. Asta înseamnă cooperare pe termen lung. Primul pas concret este organizarea de întâlniri cu fermierii în Timișoara, Oradea și Galați în februarie și martie, unde vom discuta cu fermierii termenii cooperării și li se explică în ce mod pot să folosească avantajele acestei asociații”.

În plus, „chiar dacă Uniunea Europeană ar accepta culturile de soia modificată genetic este posibil să nu existe piață pentru aceste culturi, pentru că există o cerere crescută pentru produse nemodificate genetic. Oricum, întâi este nevoie de decizia UE, care a fost amânată până în 2014, cu bătaie spre 2020. Și deja sunt opt țări din UE care au interzis culturile modificate genetic”, a explicat Dragoș Dima, șeful filialei din România a Donau Soja.

 

Argumente contra

Cu toate avantajele proiectului, mulți fermieri sunt împotriva acestei inițiative, considerând cultura de soia nemodificată genetic nerentabilă pentru România. „Nu vor să producă pentru că apare ca nerentabilă cultura de soia în România, comparativ cu soia modificată genetic, unde producțiile sunt mai mari și se obțin cu cheltuieli mai mici.

Acum nu pot să exclud în România cultura de soia modificată genetic, în momentul în care la nivel european se va permite cultivarea soiurilor modificate genetic, numai pentru că solicită o organizație din Austria să cultivăm doar soia nemodificată, pentru că are interes pentru obținerea materiei prime. Dar noi avem nevoie de soia pentru nevoile României, pentru a acoperi necesarul de proteină pentru animale”, a explicat Gheorghe Sin.

De altfel, și Achim Irimescu s-a declarat conștient de faptul că rentabilitatea culturii este luată în calcul de producătorii români: „Când am discutat cu producătorii tradiționali de soia din România, aceștia spun că au obținut și peste 3 tone la hectar. O parte dintre ei au spus că nu sunt de acord cu semnarea unei asemenea declarații, dar o parte au spus că foarte important pentru ei ar fi să găsim soluții pentru a susține producția de soia în România. Până la urmă, ajungem la aceeași formulă magică, și anume banii”.

LAPAR a reacționat imediat la anunțul privind decizia Ministerului Agriculturii de a semna declarația de aderare la inițiativa Donau Soja. Dar în scurt timp s-au alăturat și alți producători naționali. Spre exemplu, Nicolae Hristea, directorul executiv al Asociației profesionale Agro Biotech Rom, a declarat: „Noi susținem fermierii, iar Ministerul Agriculturii trebuie să aibă grijă de fermierii noștri, nu de fermierii austrieci.

Deci Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale trebuie să își asigure necesarul de proteină vegetală prin culturi ale fermierilor români și nu să exporte. Cât timp MADR nu se preocupă pentru fermierii români, nu putem fi de acord ca asemenea politici verzi ale unor organizații care nu au de-a face nici cu mediul, nici cu agricultura României”.

O părere similară este susținută și de Viorel Matei, președintele Federației Naționale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR): „Pentru România, cultura soiei ar însemna că pe aproape 2 milioane de hectare s-ar reduce consumul de azot. O soia modificată genetic îți asigură o stabilitate de producție de cel puțin 8 tone/hectar.

Ar aduce un beneficiu agricultorului român prin aportul de azot pe care-l are soia, prin exportul și asigurarea proteinei pentru animale. Producția pe care o poate face România ar asigura 60-70% din necesarul la nivelul UE. Iar țările puternic dezvoltate nu sunt interesate. Pentru România, a nu cultiva soia modificată genetic înseamnă cheltuieli importante și lipsa rotației eficiente și benefice a culturilor”.

Pentru a explica poziția ministerului, secretarul de stat a precizat că „această declarație nu menționează nicăieri soia modificată genetic, deci nu intră în conflict cu nici un fel de decizie pe care Uniunea Europeană sau România o vor lua ulterior cu privire la cultivarea soiei modificată genetic”.


INFORMĂRI LA NIVEL ZONAL

În zilele de 26 și 27 februarie 2013, Asociația Donau Soja a organizat în zona de vest a României, la Timișoara și la Oradea, două evenimente de informare a fermierilor, procesatorilor, autorităților locale și presei despre programul de stimulare a creșterii suprafețelor însămânțate cu soia în regiunea Dunării.

Atât la evenimentul de la Timișoara, cât și la cel de la Oradea, întâlnirea a reunit peste 80 de participanți. „În județul Timiș, dar și la nivelul întregii țări, suprafața cultivată cu soia a scăzut drastic.

Producția, de asemenea. Am observat că anul trecut producția medie de soia în Timiș a fost undeva la 1.200 kg/ha, foarte mică. E drept că putem găsi justificări precum modificările climatice, seceta puternică și lipsa sistemelor de irigare”, a spus Doru Petanec, director executiv la Direcția Agricolă Timiș.

În Uniunea Europeană se cultivă doar 0,4% din suprafața totală cultivată cu soia la nivel mondial. Europa importă anual 35 de milioane de tone. Dintre acestea doar 7 milioane de tone sunt non-OMG (în principal din Brazilia). În anul 1989, România cultiva o suprafață record cu soia, respectiv 512.200 hectare. Până în 2012 suprafața a scăzut simțitor, ajungând la 71.000 ha. Anul trecut, România a produs 142.000 tone de soia, producția medie înregistrată fiind de 2.000 kg/ha.


Precizări

„Pentru că s-au generat multe discuții odată cu semnarea acestei Declarații, care este de fapt aderarea la o idee și anume, securizarea unei resurse de proteine, precizez că nu văd o mare problemă pentru viitor acestui proiect. Deocamdată nu ai ce să interzici pentru că nu există. Soia modificată genetic, care nu presupune atașarea unui element chimic, nu este permisă pentru cultivare la nivelul Uniunii Europene.

În cazul în care, la nivelul CE, se va lua decizia de a permite cultivarea soiei MG, există două trepte: existența în Catalogul european al soiurilor, care implică posibilitatea cultivării în spațiul comunitar și apoi, fiecare stat membru are libertatea de a permite sau nu acest fapt”, a spus Dragoș Dima, reprezentant oficial Donau Soja România.

„Este foarte important de menționat că programul este unul bazat pe voluntariat, complet non-guvernamental și nu are nici o implicare de natură legislativă. Noi nu forțăm emiterea niciunei legi. Este important să lucrăm cu Guvernul, dar Donau Soja nu este o organizație guvernamentală.

Noi nu vrem să interzicem nimic, ci să promovăm pentru fermieri o afacere profitabilă prin cultivarea soiei nemodificată genetic, a spus Matthias Krön, președintele Asociației Donau Soja.

Vizualizat: 813 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
FREEDOM OF CHOICE
|
04. 03, 2013. Wednesday 03:00
"DEMOCRATIA pentru FERMIERUL ROMAN" consta in accepta decizii de la Bruxelles si mai nou de la Viena cu "semnatura guvernantilor". din pacate, COMISARUL DC care nu a lucrat o zi intr-o unitate serioasa agricola ca sa cunoasca realitatile din agricultura Romaniei. Mai grav este ca un absolvent de Politehnica "dicteaza fermierilor" ce si cum sa cultive. Interesant este cum este manipulata constiinta cititorilor. Chiar ne cred prosti... Halal democratie!
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!