Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Profitabilitatea vine din „dulceaţa” sfeclei

Publicat: 09 noiembrie 2011 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La invitaţia companiei Agrana, luna trecută am participat la evenimentul de prezentare a hibrizilor de sfeclă cultivaţi în câmpul demonstrativ realizat în ferma lui Gheorghe Gheorghiu din Aldeşti, judeţul Bacău

Click pe poza pentru galerie!

Pe un lot demonstrativ de şase hectare şi pe o suprafaţă totală de 25 hectare cultivată cu sfeclă, gazda noastră a reuşit să obţină o medie de producţie de 45 de tone/ha. Hibrizii de sfeclă de zahăr folosiţi sunt produşi şi comercializaţi de KWS, Strube, SESVanderHave, Syngenta şi Maribo.

Am fost interesat de modalitatea de lucru a lui Gheorghe Gheorghiu, cu atât mai mult cu cât acesta este unul dintre veteranii care cultivă sfeclă.

Tiberiu Pichler (foto), directorul Departamentului Agricol al Agrana, a declarat că \"din punct de vedere al cantităţii de sfeclă de zahăr, aproximăm să avem aceeaşi cantitate ca şi anul trecut, aproximativ 270.000 tone, dar anul acesta cred că vom avea o calitate mai bună. Anul trecut am avut un procent de 15,8 de zahăr, iar din estimările de laborator de până acum credem că anul acesta vom avea 17,5%.

Vrem să recoltăm mai repede această cantitate de la fermieri pentru că avem o secetă accentuată şi nu vrem să pierdem suculenţa din plante. Avem în dotare trei încărcătoare Mouse cu care vrem să încărcăm şi să curăţăm toată cantitatea de sfeclă. Anul trecut, cu cele două maşini am avut un procent de încărcare mecanizată de 75%\".


„Interesul meu este ca timpul scurs de la scoaterea rădăcinilor din pământ până la încărcarea în camioane să fie cât mai scurt, deoarece în această perioadă se poate pierde din cantitatea de zahăr
Gheorghe Gheorghiu, reprezentat SC Fastagri

Gheorghe Gheorghiu are o exploataţie cu suprafaţa totală de 400 ha cultivate cu diverse culturi: porumb, păioase, sfeclă, cartofi. Fermierul face o rotaţie completă a culturilor în opt ani, astfel că pe terenul vizitat anul acesta sfecla o vom mai vedea în cultură abia în 2019.

\"Pe parcela demonstrativă avem cinci companii cu un total de 36 de hibrizi. În dreptul fiecărei plăcuţe aveţi câte 6 rânduri la stânga şi la dreapta din acea variantă şi veţi vedea şi câteva rădăcini expuse. Nu am folosit o tehnologie avansată, ci una comună, tocmai pentru ca fermierii să poată să estimeze corect potenţialul pe terenurile lor.

Este adevărat că se poate aplica o tehnologie mai scumpă, dar trebuie analizat înainte dacă şi aduce randamentul scontat. Eu consider că la ceea ce am aplicat voi avea un profit spre 800 de euro/ha”, a explicat Gheorghe Gheorghiu.

 

Din practica unui cultivator cu experienţă

Prezentarea tehnologiei aplicate pe lotul demonstrativ a făcut-o Gheorghe Gheorghiu. Cultura premergătoare a fost grâul. S-a erbicidat cu Round-up şi s-a arat la 28 cm adâncime, în octombrie. „Solul este un cernoziom cu o bonitare la 80 din 100”, a explicat gazda evenimentului. În luna februarie s-a efectuat prima fertilizare chimică şi s-a aplicat o cantitate de 416 kg de produs comercial.

La sfârşitul lunii martie, s-a pregătit patul germinativ cu un combinator care execută o gamă largă de activităţi - mărunţire, nivelare, tasare, operaţii de care sfecla are nevoie. Semănatul a început pe 31 martie, când s-a aplicat o fertilizare de start. La semănat s-a folosit proporţia de 1,2 kg sămânţă/ha, cu o distanţă între glomerule de 18-20 cm.

„Deşi semănatul l-am început devreme, plecatul în vegetaţie a demarat greoi, pentru că în timpul lunii aprilie temperaturile au fost scăzute, cu toate că am avut şi apă suficientă, de abia la sfârşitul lunii aprilie au început să se evidenţieze rândurile. Ulterior am avut şi ghinionul unei ploi mai consistente care a creat crustă, deşi nu este o caracteristică a acestui tip de sol, ceea ce a făcut dificilă răsărirea, pentru unele plante, şi gâtuirea pentru altele.

Acest lucru a avut efect asupra densităţii şi uniformităţii culturii, deşi am semănat pentru a avea 100.000 de plante, am ajuns ca acum, aproape de recoltare, să avem o densitate de 65.000 de plante”, a precizat Gheorghe Gheorghiu.

 

Protecţia culturii

„La o săptămână, s-a făcut o erbicidare preemergentă cu Goldtix şi Venzar care au un spectru antidicotile. În postemergenţă am aplicat mai multe, Betanal Expert şi Goldtix Tornado, la care am preferat să fac concentraţii mai mici dar cu aplicări mai multe. Anul acesta lupta cu buruienile a fost mai dificilă faţă de anul trecut, deşi am avut condiţii meteo mai bune. La mijlocul lui mai am aplicat din nou Tornado şi Venzar, ca pe sfârşitul lunii amintite să aplic un Lontrel şi un antigramineic Agil.

Aici cred că am greşit, pentru că am aplicat acest ultim tratament puţin cam târziu: foliajul era deja dezvoltat iar monocotiledonatele de sub aceste frunze au fost protejate. În iunie am aplicat ultima rundă de Betanal Expert în concentraţie de 1,2 l/ha. Ca fertilizator, am completat doar cu azot. Am aplicat doar 100 kg de uree, pentru că până la acel moment aveam deja cheltuieli mari. În august am avut un tratament cu Tango şi Topsin. Poate că s-ar fi impus 3-4 astfel de tratamente, dar toate inputurile despre care am vorbit atrag cheltuieli mari”, a explicat fermierul.

Hibrizi de sfeclă de zahăr

Pe lotul demonstrativ au fost cultivate mai multe tipuri de sfeclă. Dar cele mai profitabile din punctul de vedere al conţinutului de zahăr sunt Jasmina şi Clemantina, de la KWS. Clemantina este un hibrid triplu tolerant la boli: Rizomania, Rhizoctonia şi Cercospora beticola, fiind indicat pentru soluri problematice.

Acest hibrid se mai caracterizează prin rădăcina conică, fără ramificaţii, cu pretabilitate excelentă la recoltare mecanizată. Hibridul are şi un conţinut ridicat de zahăr cu randament mare de extracţie şi puritate superioară.

Ceilalţi hibrizi prezenţi au fost Serenada, Marianka, Legenda, Aranka şi Antinea.
Hibrizi de sfeclă au mai prezentat şi companiile Strube şi Maribo. Compania Strube a cultivat experimental hibrizii Solea, Vok, Victor, Marcus, Fabio, Fernando, Aike şi Mauritio. Hibrizii acestei companii au excelat prin constanţa producţiei timp de 6 ani, de când există în România - cu o medie de 50 de tone la hectar, dar şi prin vigoare în perioada de vegetaţie.

\"Dintre acestea, cel mai vândut în anul acesta a fost Solea. Acest soi va dispărea din portofoliu şi credem că va fi înlocuit de un hibrid superior, Mauritio\", a declarat reprezentantul zonal al companiei.

Dintre hibrizii Maribo am reţinut Ventura, Tinker, Taifun. Cel mai vândut este Taifun, care este triplu tolerant la boli şi este avantajos în costuri prin faptul că poate fi tratat de Cercospora chiar mai târziu, în cazul în care nu se poate intra în teren. Frunzele acestui hibrid rămân verzi chiar şi la sfârşitul lunii noiembrie, ceea ce îi conferă suculenţă sporită în perioada de recoltare.


FERMIERII BENEFICIAZĂ DE:

Preţ bun la inputuri şi la sfeclă

„Din 1856, această companie ameliorează seminţe de sfeclă şi consideră că este numărul 1 la nivel mondial la categoria Cele mai vândute seminţe de sfeclă de zahăr. Ca urmare a parteneriatului pe care KWS îl are cu Agrana, aproximativ 50% din suprafaţa cultivată cu sfeclă din România se află în arealul de nord-est al ţării. De mulţi ani văd un parteneriat accelerat al Agrana cu fermierii, prin faptul că îi ajută pe fermieri cu diverse inputuri: seminţe, pesticide, îngrăşăminte, tehnologie şi chiar utilaje de recoltat. La acestea se adaugă un contract ferm prin care fermierii au siguranţa că au unde livra producţia care este preluată la un preţ corect şi sigur\", a declarat Ioan Puiu, directorul regional de vânzări al KWS.

Înfiinţarea şi întreţinere culturii - 4560 lei/ha

Costurile de înfiinţare a acestei culturi pe hectar, până în momentul recoltării, pe capitole mari, sunt următoarele: sămânţa - 11%, îngrăşăminte - 26%, pesticide - 25%, salarii - 10%, arenda - 12%, mecanizare - 15%. „Totalul se ridică în cifre absolute la 4560 de lei, fără a pune la socoteală cheltuielile de recoltare”, potrivit lui Gheorghiu.

Vizualizat: 812 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?