Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Producţie slabă? Iată cum să-ţi valorifici profitabil recoltele!

Publicat: 07 august 2020 - 12:47
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Recolte mici, dar de calitate. Stocare sau vânzare? Ce strategie de valorificare recomandă analiştii pieţei cerealelor pentru eficienţa economică a fermei?

Treieratul e finalizat. Sub presiunea ratelor şi a onorării contractelor, unii fermieri au fost nevoiţi să vândă de la roata combinei. În fermele unde nu s-a făcut producţie, recoltatul s-a încheiat… înainte de a începe!

preturi piete profit impact_b

Ce recolte au obţinut fermierii din Timiş?

În vestul României, producţiile de grâu sunt mai reduse cantitativ decât anul trecut. „Ploile din iunie au ajutat la umplerea bobului. Greutatea hectolitrică este de 77-78 kg/hl, proteina peste 12-13%, deci grâu-i de calitate. Însă, cantităţile vor fi de 4-4,5 t/ha”, ne-a declarat Florin Deznan, director general al companiei RDF Arad.
Orzul are indici de calitate şi mai buni, iar fermierii au raportat producţii medii între 5 şi 8 t/ha. La rapiţă, timişenii au obţinut şi 3,5 t/ha.

preturi piete profit Sursa canva.com_b

Preţuri stimulative

Grâul de panificaţie este cotat la 700 lei/t, iar cel furajer - 680 lei/t, cu preluare din fermă. De asemenea, pentru rapiţă se vorbeşte de 1.650-1.700 lei/tonă.
În funcţie de repartiţia precipitaţiilor, cultivatorii au obţinut şi 7 t/ha la grâu, dar şi 4 t/ha. Cultura este de calitate: 80-82 kg/hl masa hectolitrică şi 14% proteină. De asemenea, orzul are 66 kg/hl masă hectolitrică.

Rapiţa şi mazărea sunt sub aşteptări

Cooperativa Agricolă Vlaşca 2008 Giurgiu (40.000 ha) a obţinut la grâu producţii între 3.500 şi 7.000 kg/ha. “La noi orzul a fost cultura vedetă, cu medii de peste 7 t/ha. La rapiţă, producţia este mult sub aşteptări, ploile au permis dezvoltarea unor ramificaţii ale plantelor, cu efect negativ asupra calităţii. O surpriză neplăcută a fost mazărea”, ne-a declarat Tudor Nenu, directorul executiv al organizaţiei.
În mai şi iunie, Cooperativa Vlaşca 2008 a organizat licitaţii pentru vânzarea recoltei.

Preţurile licitate consolidează profitul

„La orz am obţinut 142 euro/t pentru 11.000 t. Preţul fiind bun, s-au suplimentat contractele. Cele 10.000 t de rapiţă au fost adjudecate la 362 euro/t, iar mazărea (800 t) s-a vândut la 188 dolari/t, pus TVA 9%.
De asemenea, floarea-soarelui (9.000 t) s-a licitat la 317,5 dolari/t, în timp ce porumbul la 601 lei/tona, cu recoltă luată din fermă”, a susţinut Nenu.
La grâu, s-au licitat doar 11.000 t (adjudecate la 788 lei/tonă). Au vândut doar cei nevoiţi, sub presiunea achitării ratelor la leasinguri, a rambursării creditelor, mulţi fermieri păstrând recolta.

preturi iete profit chenar_b

Piaţa cerealelor: o analiză cu expertiză

Potrivit lui Cezar Iulian Gheorghe, expert analist pentru comerţul cu cereale, al Clubului Fermierilor Români (CFR), orzul a dat o recoltă foarte mică, comparativ cu potenţialul culturii de 800 mii tone, dintr-un total de 300.000 ha semănate în toamnă, dar pustiite de secetă.
Fermierii nu pot primi mai mult de 152 euro/t la orz, marfă livrată în Portul Constanţa. Nu se întrezăreşte o creştere a preţurilor la orz în luna august, din cauza producţiei mai ieftine din Ucraina.
La grâu, în toamnă au fost însămânţate 2,125 mil. ha, care promiteau o producţie de 9,7-9,8 mil. tone. Seceta a diminuat producţia la 6,6-6,7 mil. tone, conform estimărilor CFR. Calitativ, grâul se încadrează pentru panificaţie. Ca urmare, în Portul Constanţa, în prima decadă a lunii iulie, preţul urcase la 172 euro/t.

Rapiţa are un preţ foarte bun

Din cauza secetei, în toamnă s-au însămânţat 310.000 ha de rapiţă (dintr-un maxim de 670.000 ha). În picioare au rămas doar 270.000 ha, cu un potenţial de recoltare de 650-670 mii de tone. Preţul pe piaţă este unul foarte bun, între 1.820 şi 1.830 lei/tona, livrat în depozitele procesatorilor, pentru că fabricile şi-au completat necesarul de procesare prognozat, iar achiziţiile se efectuează doar la depozitele lor.
De asemenea, floarea-soarelui a ocupat 1,2 milioane ha. Preţul este de 1.375-1.390 lei/t, faţă de anul trecut: 1.315-1320 lei/t, marfă livrată la fabrică. Lipsa spaţiilor de stocare ar putea să „curbeze” uşor în jos preţul la recoltare. În Portul Constanţa, floarea-soarelui este achiziţionată la 326-327 dolari/t.

Dacă se va face porumb, preţul va coborî!

În urma întoarcerii culturilor de toamnă, suprafaţa de porumb s-a ridicat undeva pe la 2,7 mil. ha. Aici este o problemă pentru că marfa cu destinaţie comercială nu iese la suprafaţă întotdeauna. Din 2,7 milioane ha, cam 1,1 milioane se află în gospodăriile populaţiei pentru consumul casnic. Asta înseamnă că din cantitatea prognozată la 14 mil. tone, vor ieşi circa 6.000.000 t şi vor rămâne 8.000.000 t, suficiente pentru consumul intern (3-3,2 milioane tone) şi pentru export.
„Portul Constanţa plăteşte 140-141 euro/tona de porumb livrabilă în septembrie, iar cererea pe noiembrie şi decembrie ar putea aduce un cost de depozitare de circa 1-2 euro /t în beneficiul fermierilor. Dacă porumbul va scăpa cu bine după polenizare şi va beneficia de ploi (şi în România, şi în Ucraina), s-ar putea ca preţul să coboare, în urma abundenţei recoltei la nivel mondial!”, consideră Cezar Iulian Gheorghe.

Preţuri bune pentru fermierii membri ai Clubului

Membrii Clubului Fermierilor Români au beneficiat de 321/323 dolari/t pentru floarea-soarelui; 372 euro/t pentru rapiţă şi 800 lei/t pentru grâu, mărfurile fiind livrate din curtea fermierului la data încheierii contractelor.


PENTRU UN PUMN DE SĂMÂNŢĂ!

În sudul judeţului Constanţa, Dumitru Manole, de la Amzacea, a obţinut cea mai mică producţie medie de grâu din ultimii ani. Click AICI şi vezi cu ce recoltă a rămas fermierul la finalul secerişului!

Cezar Iulian Gheorghe_b
Cezar Iulian Gheorghe

CE RECOMANDĂ EXPERŢII CFR?
Recomandarea expertului Cezar Iulian Gheorghe (foto) este ca producătorii să stocheze grâul şi orzul, să vândă porumbul şi rapiţa (care are preţ bun), iar pentru floarea-soarelui este preferabil să valorifice jumătate din producţie şi cealaltă jumătate să o depoziteze.

o analiză realizată de
MARIAN MUŞAT

Vizualizat: 1403 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?