Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

JURNAL DE FERMĂ. Privim cu ÎNGRIJORARE spre primăvara viitoare

Publicat: 05 decembrie 2018 - 21:04
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Analizând retrospectiv, putem spune că ne aflăm la finalul unui an agricol deosebit de greu. Agricultorii s-au confruntat cu fenomene climatice extreme, care au pus în pericol şi noul sezon de producţie agricolă.

De asemenea, lucrările de sezon, precum arăturile adânci de toamnă, încorporarea îngrăşămintelor organice sub brazdă, fertilizarea cu îngrăşăminte chimice complexe, îndeosebi pe bază de fosfor şi potasiu, sunt destul de întârziate.

Aratura_b

CONSTANŢA
Starea semănăturilor lasă de dorit
Agricultorii dobrogeni sunt destul de îngrijoraţi de starea culturilor agricole, seceta pedologică punând în pericol pâinea ţării. Inginerul agronom Aedin Celzin lucrează o suprafaţă de 3.700 hectare în zona Osmancea, comuna Mereni. “La noi nu a mai plouat de aproximativ trei luni. Avem însămânţate 1.000 hectare cu grâu care a răsărit în proporţie de 50-80 la sută. De asemenea, am semănat 500 ha de orz care nu a ieşit din pământ deloc. Rapiţă am apucat să punem la ultima ploaie de la începutul lunii august. Am semănat 553 hectare, dar am întors 53 ha, care nu răsăriseră. La ora actuală, cultura suferă foarte mult din pricina secetei, dar şi a dăunătorilor, care s-au arătat a fi foarte agresivi anul acesta. De aceea a trebuit să aplic trei tratamente pentru combaterea agenţilor de dăunare”, ne-a declarat fermierul constănţean.

Musca suedeză a dat atacul la grâu
Agricultorul din Osmancea a continuat susţinând că la grâu s-a ivit o nouă problemă: „Pe suprafeţele răsărite, avem un atac de musca suedeză. Mă tem că nu putem face nimic. Am mai avut probleme cu acest dăunător şi în anii anteriori, dar nesemnificative”.
Specialiştii susţin că musca suedeză este cel mai des întâlnit dăunător, acesta având două sau chiar trei generaţii pe an. Atacul poate fi recunoscut pe frunza principală, care se îngălbeneşte şi se usucă, fiind foarte uşor de smuls. De asemenea, plantele se închid la culoare şi fac mai mulţi fraţi cu productivitate scăzută. Pagubele cele mai mari se înregistrează toamna, pe grâu şi orz, când plantele sunt surprinse în stadiul fenologic de două - trei frunze. Potrivit lui Aedin Celzin, „dacă anul trecut pe timpul acesta toate culturile erau răsărite, uniforme şi viguroase, acum mai vezi, doar pe ici-colo, câte o pată de verde, în rest tot câmpul este uscat”.

DSC00266n218_b

Arăturile adânci de toamnă au rămas în urmă
„Am programat 1.000 ha de ogoare pe care nu le-am realizat din cauza terenului foarte tare. Trebuie să spun că de mult timp nu am rămas aşa de târziu cu lucrările solului pentru culturile de primăvară. A fost foarte greu anul acesta: am mers cu un consum mare de motorină la recoltat, că au fost multe ploi în vară, după care am pregătit terenul foarte greu din cauză că era umed. Acum în toamnă nu putem prelucra solul, că nu a plouat”, a precizat fermierul dobrogean.
Aedin Celzin şi-a dat frâu liber îngrijorării: „În vară ne-a bătut grindina şi am avut culturi calamitate: 180 ha de rapiţă, 250 ha de grâu şi 82 ha de mazăre, cultură distrusă în jur de 80 - 90 la sută. Dar am trecut peste asta, acum însă ne gândim cu îngrijorare ce va fi în anul viitor!”

BOTOŞANI
Condiţii grele de lucru la arături
În ferma lui Viorel Enache (care lucrează 350 de hectare) problemele campaniei agricole de toamnă sunt generale: semănăturile nu au ajuns într-un stadiu corespunzător de creştere şi de dezvoltare. „Rapiţa se poate spune că este compromisă aproape sută la sută. Am avut semănate 80 de hectare, cultura a ieşit neuniformă şi slabă. Aşa că mai mult ca sigur o voi întoarce”, ne-a declarat agricultorul.
Nici cultura de grâu nu este una strălucită. A însămânţat 90 hectare şi nu arată mulţumitor. Fermierul nu cultivă orz de mai mulţi ani, deoarece nu există cerere pentru această cultură. „Am pregătit terenul în condiţii deosebit de grele. De obicei sunt adeptul arăturii, am fost constrâns de condiţiile terenului să intru la scarificat pe anumite suprafeţe. Mai am de lucru la ogorit cam o săptămână”, a precizat fermierul la mijlocul lui noiembrie. Acesta speră ca până la sfârşitul lunii să finalizeze lucrarea. Pentru a-şi atinge scopul, Viorel Enache a mobilizat în câmp trei pluguri acţionate de tractoare de putere mare, conduse de mecanizatorii: Emanoil Buruiană, Bogdan Atodoroaie şi Marius Clim.

GORJ
Ferma fără semănături de toamnă
Pentru Gheorghe Petcu, liderul Asociaţiei Producătorilor Agricoli Gorj, campania agricolă de toamnă a fost una relativ uşoară. S-a încheiat înainte de a... începe! Fermierul - care lucrează o suprafaţă de 400 hectare de teren în vecinătatea comunei Băleşti - ne-a declarat că nu a semănat culturi de toamnă. „Noi nu am pus grâu şi nici rapiţă. Nu am vrut să riscăm. În zona noastră este exces de umiditate şi grâul şi rapiţa trec foarte greu din toamnă în primăvară”, a susţinut producătorul agricol.
Gheorghe Petcu a realizat arături adânci de toamnă pe vreo 70 de hectare, pentru că pe mai mult nu s-a putut. A folosit două pluguri trase de tractoare de 225 CP şi 125 CP, sub directa coordonare a inginerului mecanic Petre Stoian. Va continua arăturile în ferestrele iernii, în ianuarie-februarie, pe teren îngheţat. La anul, baza vor fi culturile de primăvară: porumbul, floarea-soarelui, precum şi lucerna.

IAŞI
Un an agricol deloc grozav!
Nici fermierii ieşeni nu sunt pe deplin mulţumiţi de acest sezon agricol. Împreună cu Aurel Placinschi, unul dintre renumiţii producători agricoli moldoveni, am inventariat câteva dintre problemele campaniei agricole din exploataţia de la Ţigănaşi. „Am semănat rapiţa iar pe suprafeţele pe care am putut iriga (300 ha) a răsărit, în timp ce unde nu am putut uda (100 ha) cultura nu a ieşit de sub brazdă. Apoi, am semănat orz şi grâu pe 1.000 de hectare, din care doar 50 ha sunt răsărite!”, ne-a declarat Aurel Placinschi.

„Vom renunţa la arătură!”
Probleme au fost şi cu ogoarele de toamnă. „Am arat o parte din teren, dar ne-au mai rămas 1.200 hectare pe care nici nu mai putem ara. Probabil că renunţăm la ideea de arătură. Vom pregăti terenul cu alte utilaje mai performante, la 15-20 cm adâncime, semănăm şi gata!”, a susţinut agricultorul ieşean.
Pentru Aurel Placinschi, dar şi pentru mulţi alţi fermieri, noul an agricol nu este deloc grozav!

TELEORMAN
Rapiţa are o şansă în primăvară!
Şi producătorii din sudul ţării se confruntă cu aceleaşi probleme: rapiţa şi cerealele păioase nu au răsărit şi sunt întârzieri la realizarea arăturii adânci de toamnă. „La noi, în ultimele trei luni şi ceva, nu au căzut mai mult de 3-4 litri de apă pe metru pătrat. În zona de nord a Teleormanului este dezastru. Culturile sunt compromise în mare parte. Au plecat rădăcinile 2-3 cm, unele s-au uscat. La această oră, nu ştim câtă energie generativă mai au plantele mici, cât mai rezistă şi câte plante or fi viabile, dar sigur 20-30 la sută din densitate se duce! Mă refer la grâu, care este ceva mai rezistent. Poate chiar şi la orz!”, ne-a declarat inginerul agronom Ion Dobre, fermier din Dobroteşti. Acesta susţine că la rapiţă e mai greu, „o parte dintre fermierii din zonă au întors şi au reînsămânţat suprafeţele de rapiţă cu păioase. La începutul lunii noiembrie au fost temperaturi ridicate care au uscat o parte din rădăcini”.
Ferma lui se întinde pe 800 ha şi cam 60 la sută din suprafaţă este cultivată cu semănături de toamnă - 80 la sută cu grâu, 15 la sută rapiţă şi 5% cu orz. „Deocamdată nu întorc. Am mai semănat 10 la sută după ce am întors culturile de înverzire şi dau o şansă rapiţei în primăvară. M-am asigurat astfel că nu rămân cu o suprafaţă mai mare cu prăşitoare, în ideea că vor veni ploi şi vor mai salva ceea ce se poate din cultură”, a explicat producătorul agricol.

Un teren betonat
Ion Dobre a continuat afirmând că terenul „e betonat şi nu se poate ara. În sol, la 40 cm adâncime, e uscătură. Am cam 30 la sută din suprafaţă nearată. Dacă nu vine o ploaie de cel puţin 20 litri/mp, nu ne putem apropia cu lucrările. Dacă vom avea condiţii optime de lucru, ne apucăm să facem ogoare, căci e mai bine acum decât în primăvară”, a considerat fermierul teleormănean.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/222 (ediţia 15-30 noiembrie 2018)

 

Vizualizat: 499 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?