Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Primăvara vine... în galop!

Publicat: 04 iulie 2018 - 21:17
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

„În galop spre campania de primăvară!” este sloganul sub care s-a desfăşurat întâlnirea de lucru a unui grup de fermieri nemţeni, preponderent mici şi mijlocii, la sfârşitul lunii trecute, în localitatea Girov, jud. Neamţ.

Între temele dezbătute s-au aflat necesitatea înfiinţării culturilor de nişă, unele superprofitabile, optimizarea costurilor de tehnologie în raport cu obţinerea unor randamente înalte sau evoluţia preţului zahărului şi al sfeclei. Totodată, a avut loc lansarea “Cupei Recolte bogate” şi pregătirea celei de-a doua ediţii a “Cupei Fermierului”, competiţie iniţiată de Asociaţia Club Sportiv Ecvestru „Costache Lupu” Piatra Neamţ, a cărei activitate este susţinută de agricultorii din judeţul Neamţ. Gazdele întâlnirii au fost Vasile Pop-Silaghi şi profesorul Costache Lupu.

În galop spre campania de primăvară_b

Fermierii nemţeni vor să înfiinţeze culturi de cânepă
Vasile Pop-Silaghi a lansat o provocare producătorilor agricoli nemţeni, şi anume aceea de a cultiva cânepă, o cultură de nişă superprofitabilă, care beneficiază de subvenţii consistente: 2.750 euro/ha în 2017. „Am putea fi primii cultivatori de cânepă pentru ulei în zonă! Am discutat cu un producător român din Botoşani, deosebit de inspirat, care a deschis o unitate performantă de procesare a seminţelor de cânepă, cu o capacitate de 5.000 tone/an. Ceea ce ar însemna prelucrarea producţiei a circa 5.000 ha. Randamentul la cânepă, în medie, este de 1.000-1.500 kg/ha. Anul trecut s-au cultivat doar 800 ha. Preţul este 1 euro/kg, 1.000 euro/tonă. Costul de înfiinţare a culturii este undeva la 2.400-2.500 lei/ha. Deci este destul de profitabilă. Ar fi bine să luăm în calcul ideea de a ne uni forţele într-o cooperativă, într-o structură organizatorică de tip asociativ. Noi trebuie să căutăm culturi de nişă”, a declarat cunoscutul fermier nemţean.
Vasile Pop-Silaghi a anunţat că începând din acest an va cultiva primele suprafeţe cu această cultură miraculoasă şi de patru ori mai profitabilă decât grâul! „Cânepa s-a cultivat înainte de anul ’89 în judeţul Neamţ. La CAP Moldoveni, când mi-am făcut eu practica, prin anii ’80, erau peste două sute de hectare. Eu lansez cânepa! Anul acesta pun 20 ha. Dacă noi, toţi cei prezenţi aici, facem împreună 300-500 ha de cânepă, ne putem gândi în perspectivă şi la o făbricuţă de procesare”, a propus fermierul din Girov.

Specii agricole de nişă superprofitabile
În timpul dezbaterilor, fermierii au susţinut că există suficientă experienţă în cultivarea acestei plante tehnice pentru a se realiza o medie chiar şi de 2 t/ha, iar Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă de la Secuieni poate asigura necesarul de sămânţă. Mai ales că a fost creat soiul Secuieni-Jubileu, unul dintre cele mai productive soiuri de cânepă monoică pentru sămânţă din Europa şi, foarte important, conţinutul în cannabinoide este sub 0,02%, faţă de 2% cât THC are Cannabis indica. Şi încă un lucru îmbucurător: la Suceava funcţionează cea mai mare fabrică de prelucrarea cânepii, făcută de olandezi, specializată pe fibră. Ei vor să vină în zona Neamţ cu combine speciale de recoltat şi frunzele, dar doar dacă se va cultiva o suprafaţă de cel puţin o sută de hectare.

Optimul economic: cheltuieli mici, producţii mari!
Costul de producţie a fost un alt subiect abordat. „Toată lumea vrea să obţină producţii mari. Firesc! Şi unul dintre «fraierii» din zonă sunt eu, pentru că am vrut să-mi demonstrez mie ce pot să fac cu un soi, cu un hibrid, cu o plantă. Şi am reuşit, pentru că am făcut 19 tone/ha la porumb, 10 tone la grâu, 77 t/ha la sfeclă. Dar vă spun cu toată sinceritatea că întotdeauna trebuie să vedem optimul economic. Adică, eu cred că la cele 77 t/ha obţinute anul trecut la sfecla de zahăr, costul per tonă este posibil mai mare decât la alţi fermieri. Nu sunt sigur”, a declarat Vasile Pop-Silaghi.

O abordare discriminatorie în relaţia cu UE
Fermierii prezenţi au fost interesaţi de dublul standard care se aplică în politica agrară comunitară. S-a arătat faptul că în Uniunea Europeană românii sunt consideraţi agricultori de mâna a doua. De aproape trei decenii, autorităţile comunitare gândesc în felul următor: „Nu vă dăm subvenţie ca la nemţi, că voi nu ştiţi să produceţi! Voi nu ştiţi să faceţi 80 t/ha ca Franţa la sfecla de zahăr. Cum să vă dăm vouă subvenţie ca la noi? Cum să vă dăm vouă cotă de zahăr, dacă voi nu ştiţi să produceţi? Cum să vă băgăm în strategia comunitară la cartof, dacă voi faceţi 15 tone şi Olanda 50!?”, semnala fermierul nemţean.
O critică a fost adusă şi felului în care s-a negociat cu UE şi modului de reprezentare a României în raport cu celelalte state. La aceste argumente, delegaţia României a băgat capul sub masă! „Noi am demonstrat că putem face ce fac ei, dar să avem acces la aceleaşi fonduri. Adică, la aceeaşi subvenţie, la aceeaşi tehnologie, la aceleaşi preţuri la inputuri. Pentru că preţurile la ei sunt mai mari cu cel puţin 50%, dacă nu şi mai bine, decât în România. Este o problemă gravă!”, a susţinut, între alţii, şi economistul Adrian Alexa, fermier din Ghigoieşti, care cultivă 1.600 hectare de teren.

Primăriile înregistrează aceeaşi proprietate pe două contracte
O altă chestiune foarte discutată a fost cea a nesiguranţei terenului preluat în arendă, a nerespectării contractelor, de multe ori prin complicitatea autorităţilor locale. S-au stabilizat nişte perimetre de lucru, fiecare fermier îşi gestionează pământul pe care-l lucrează de regulă sub contract de arendă. Arendaşii au grijă de terenul pe care-l lucrează, investesc în el sume considerabile de la un sezon de producţie la altul: îl amendează, îl scarifică, îi dau îngrăşăminte naturale, chimice, îi fac asolament. Dar fermierii nu sunt siguri că-l vor lucra şi anul următor, pentru că nu se respectă contractele. Proprietarii schimbă terenurile fără a fi traşi la răspundere, aşa cum şi secretarii primăriilor înregistrează aceeaşi proprietate pe două contracte şi nu-i ia nimeni la rost! Oare legea e făcută pentru a fi încălcată?!

În galop spre un agribusiness profitabil
În finalului evenimentului, la care a participat conducerea Asociaţiei Club Sportiv Ecvestru „Costache Lupu” Piatra Neamţ, au fost stabilite detaliile organizării noului sezon competiţional de călărie, în acord cu calendarul de activităţi al federaţiei de specialitate. De asemenea, a fost programată susţinerea „Cupei Fermierului”, ediţia a II-a, competiţie pentru care Asociaţia „Costache Lupu” intenţionează să ofere o anvergură deosebită prin invitarea unor prestigioase echipe din ţară şi din străinătate. De la sapă, la tractoare, calul a fost primul prieten al fermierulul! Şi nu numai atât!
Cupa "Recolte bogate", competiţie lansată cu ocazia acestei întâlniri, va încerca să stimuleze competiţia, dar şi colaborarea între fermierii prezenţi la eveniment. Va fi cupa lor, fără juriu extern. Singuri îşi vor dovedi experienţa şi capacităţile. Singuri se vor aprecia reciproc. Şi împreună pot fi mai buni!
Întâlnirea de lucru a fermierilor nemţeni a scos în evidenţă dorinţa acestora de a se specializa şi a se reprofila pe culturile industriale şi de nişă, mai profitabile, cu subvenţii deosebite, cum sunt sfecla de zahar, cânepa şi alte culturi deficitare, dar şi hotărârea de a colabora mai strâns, în cadrul unei structuri asociative, menite să ofere formatul optim al conlucrării şi a „galopa” într-o cursă cu mai puţine obstacole spre un agribusiness profitabil.

 Vasile Pop-Silaghi_b

Vasile-Pop Silaghi: „A face 80 t/ha cu riscul unui cost enorm este mai dăunător decât să faci 50 tone cu un cost mediu. Deoarece, chiar dacă pierdem direct din producţie, s-ar putea, mai ales în condiţii climatice necontrolabile şi cu o subvenţie consistentă, să câştigăm din punct de vedere economic. Şi asta e valabil la orice cultură”.

VIITORUL AMAR AL ZAHĂRULUI DIN SFECLĂ
O umbră s-a instalat atunci când a venit vorba de viitorul fabricii de zahăr Roman, mai ales că în judeţ sunt destui cultivatori de sfeclă de zahăr. „Se poate adeveri ce am scris în revista Ferma: fabrica de zahăr Oradea şi-a închis porţile. Precedentul s-a creat. S-ar putea să se închidă şi fabrica Roman. După ultima întâlnire cu dl. Fischer, directorul de materie primă de la Viena, nu putem spera la un preţ mai mare de 23,38 euro pe tona de sfeclă la o polarizaţie de 16%, pornind de la un preţ minim de 400 euro pe tonă la zahăr. Nu a vrut să accepte nimic în plus. Viitorul este nesigur, zahărul din trestie este mult mai ieftin decât cel din sfeclă şi temerea este că, presiunea zahărului din trestie (80% din zahărul mondial) este din ce în ce mai mare pe piaţa mondială", a declarat Vasile-Pop Silaghi, care a continuat: „Sfecla de zahăr este o cultură specială, dar din păcate nu stă la latitudinea noastră să o procesăm şi să vindem noi zahărul, cum se întâmplă în Franţa sau în Germania. Acolo, toţi fermierii sunt membrii unei cooperative şi inclusiv profitul de la fabrica de zahăr se întoarce şi la ei”.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)

Vizualizat: 22 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!