Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Primăvara scurtă modifică sistemul furajer. RECOMANDĂRI

Publicat: 01 aprilie 2018 - 01:47
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Schimbările climatice apărute la sfârşitul sezonului de iernare, cu diferenţe mari de temperatură în perioade scurte de timp, cu precipitaţii abundente şi sub diferite forme (zăpadă, ploaie, gheaţă) vor influenţa puternic activităţile şi rezultatele anului agricol 2018.

Primele consecinţe ale condiţiilor climatice nefavorabile se vor răsfrânge asupra sistemului furajer de hrănire a animalelor, prin afectarea drastrică a structurilor de culturi furajere şi, implicit, a gradului de asigurare a necesarului de furaje, mai ales pentru animalele rumegătoare.
De asemenea, anul 2018 debutează cu o balanţă negativă a sistemului furajer, din cauza secetei puternice şi de lungă durată manifestată anul trecut, în multe regiuni ale ţării; ca urmare, s-au redus suprafeţele cultivate cu plante furajere în perioada august-septembrie (culturi de leguminoase perene, borceaguri de toamnă, pajişti semănate).

Întârzierea semănatului impune luarea acestor măsuri!
În condiţiile din ţara noastră, peste 50% din structura speciilor furajere sunt semănate primăvara, în prima urgenţă, respectiv în luna martie în zonele de câmpie şi cele colinare iar în zonele mai înalte (deal, munte) semănatul acestor specii se efectuează în luna aprilie. În acest an, debutul semănatului de primăvară al culturilor furajere începe cu o întârziere semnificativă, de cel puţin 30 de zile, fapt ce va influenţa puternic întregul sistem de lucrări agricole ce se desfăşoară în această perioadă.
Această întârziere impune aplicarea următoarelor măsuri:
• după topirea zăpezii şi încetarea ploilor, pe terenurile joase unde excesul de apă bălteşte la suprafaţă, se vor efectua rigole de scurgere a apei pentru a grăbi lucrările de pregătire a solului în vederea semănatului;
culturile furajere ce trebuiau însămânţate în prima urgenţă (lucerna, trifoiul, amestecurile de graminee şi leguminoase) se vor semăna cu prioritate pe terenurile pregătite din toamnă;
pregătirea patului germinativ se va realiza prin lucrări cu grapa sau combinatorul, pe adâncimea de 7-10 cm iar după semănat se efectuează o tăvălugire uşoară, pentru un contact mai bun al seminţelor cu particulele de sol, care va asigura o răsărire rapidă şi uniformă a plantelor.
Întârzierea semănatului, în această primăvară, va determina o creştere a gradului de îmburuienare, mai ales în culturile de leguminoase perene, unde creşterea mai lentă a plantelor, în primele zile după răsărire, este afectată de dezvoltarea mai rapidă a speciilor de buruieni.

Recomandăm amestecurile de plante furajere
Pentru a se realiza o densitate optimă a plantelor furajere în defavoarea buruienilor, se recomandă cultura în amestec a leguminoaselor perene (lucerna, trifoiul roşu, sparceta, ghizdeiul), care asigură o perioadă mai lungă de folosire a culturilor (3-5 ani) şi un furaj mai echilibrat din punct de vedere energo-proteic. Astfel, în funcţie de reacţia solului (pH), pot fi semănate următoarele amestecuri de leguminoase şi graminee perene:
pe solurile fertile, cu reacţie neutră sau slab alcalină a solului (pH între 6,5 şi 7,5), amestecul format din lucernă (15 kg/ha) + golomăţ sau păiuş înalt (12 kg/ha) sau amestecul de lucernă (10 kg/ha) + trifoi roşu (3 kg/ha) + golomăţ (10 kg/ha);
pe solurile acide (pH<6,2), recomandăm amestecul format din ghizdei (15 kg/ha) + raigras peren sau păiuş de livezi (15 kg/ha);
pe solurile bine aprovizionate cu calciu, mai uscate sau uşor erodate se recomandă amestecul format din sparcetă (50 kg/ha) + obsiga nearistată (15 kg/ha);
pe solurile foarte alcaline, sărăturate (pH>7,5) se poate semăna amestecul format din ghizdei (15 kg/ha) + firuţă (3 kg/ha) + raigras peren (12 kg/ha).
Amestecurile recomandate se folosesc în primul an de vegetaţie numai prin cosire (prima recoltare se va efectua în faza de înflorire deplină a plantelor de leguminoase) iar din anul al doilea, modul de utilizare a acestor pajişti semănate se diferenţiază în funcţie de necesităţile de furajare ale animalelor: prin cosire (pentru masă verde, fân, semifân, semisiloz, siloz), prin păşunatul direct cu animalele şi prin folosire mixtă.

lucerna_medicago sativa_b

Borceagul de primăvară, cea mai importantă rezervă furajeră în timpul verii
În vederea asigurării necesarului de furaje verzi sau conservate (semifân, semisiloz) pentru perioada deficitară din timpul verii, cultura asociată cu denumirea de borceag de primăvară, între o cereală (ovăz sau orzoaică de primăvară) şi o leguminoasă (mazăre sau măzăriche de primăvară) poate constitui rezerva ce mai importantă din fiecare fermă. Aceste culturi, semănate până la data de 15-20 aprilie sunt considerate cele mai eficiente structuri furajere, bazate pe o tehnologie relativ simplă, producţii de peste 30 tone/ha masă verde şi valoare nutritivă ridicată.
Pe unele suprafeţe semănate cu cereale păioase de toamnă (grâu, orz), unde densitatea plantelor la ieşirea din iarnă este sub cea considerată optimă, se recomandă supraînsămânţarea acestora cu mazăre sau măzăriche de primăvară (100 kg/ha) şi transformarea lor în borceaguri de primăvară. Astfel, aceste suprafeţe transformate în borceaguri vor înregistra o valoare economică mai mare, ca urmare a produselor animaliere rezultate în urma furajării.


SISTEMUL FURAJER TREBUIE ADAPTAT LA CONDIŢIILE CLIMATICE!
Schimbările climatice din ultimii ani, care au afectat puternic şi gradul de furajare a animalelor rumegătoare trebuie să reprezinte, pentru fiecare crescător de animale, un factor determinant şi o preocupare permanentă în stabilirea şi aplicarea unui sistem furajer adaptat noilor condiţii, eficient şi echilibrat din punct de vedere nutriţional. În aceste condiţii, recomandăm aplicarea unui sistem furajer diversificat, cu specii mai rezistente la secetă şi adaptate la diferite moduri de folosire.
Astfel, pe parcursul lunii aprilie, mai ales în zonele de câmpie cu secetă îndelungată, pot fi cultivate specii furajere recunoscute pentru rezistenţa la secetă, cum sunt: sorgul, iarba de Sudan, hibridul sorg x iarbă de Sudan, meiul, porumbul în cultură pură, porumbul în cultură asociată cu sorgul sau iarba de Sudan.

Vizualizat: 288 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?