Primăvară agricolă sufocată de secetă şi scumpiri

Îngrijorările sunt evidente, începând cu costurile de producţie crescute, cauzate de scumpirea fertilizanţilor chimici, a combustibilului şi inputurilor agricole, şi terminând cu preţurile de valorificare a recoltelor obţinute.

SIBIU. Scarificarea este necesară

Pe terenurile fermei de 800 ha a sibianului Ghiţă Şerban, campania de primăvară duduie cu motoarele turate la maxim. Fermierul ne spune că este în grafic cu semănatul, maşinile finalizând înfiinţarea culturii de floarea soarelui pe ultimele suprafeţe.

„Examenul greu va fi la porumb, unde avem pregătite 400 ha. Semănăm hibrizi Dekalb şi Corteva, FAO 360-420 şi vom realiza un lot demonstrativ”, spune fermierul.

Rapiţa a suferit la îngheţ

„Am avut emoţii cu cultura de rapiţă; a avut de suferit de pe urma ultimelor îngheţuri, dar văd că şi-a revenit. Acum am terminat de completat fertilizarea cu uree la rapiţă, 250 kg la hectar şi la culturile de păioase, cu 200 kg/ha”, explică agricultorul. Acesta nu avusese asigurat stocul de îngrăşăminte şi a completat la preţul de 4.700 lei/tona!  

De asemenea, ştie că mai mult de 3 tone/ha de floare şi rapiţă nu va realiza, oricât îngrăşământ ar aplica şi orice tehnologie ar face. Recunoaşte că „la noi nu e zonă de grâu” şi că se va închide pe o medie de 6 tone, „că nu merge mai mult, oricât ar forţa”.

Semăn acuma din inerţie, dar la toamnă când o să vând şi o să rămân cu gaură, nu mai investesc nimic în pământ!

GHIŢĂ ŞERBAN

Agricultor jud. Sibiu

400 de hectare afânate

Ghiţă Şerban lucrează terenurile arendate în Mediaş, Târnava, Copşa şi Valea Viilor, solurile având suficientă umiditate pentru semănături. „Am cumpărat în toamnă un scarificator şi am afânat 400 ha pentru a da drumul apei în jos, că aveam băltiri. Lucrarea e costisitoare, a necesitat un consum de 40 litri de motorină/ha, calculat la peste 8 lei litrul. Mă aştept să obţin o medie de 12-13 tone porumb boabe/ha”, îşi exprimă optimismul Ghiţă Şerban.

CĂLĂRAŞI. Un necaz în plus: şoarecii

În comuna Dragoş Vodă, Daniel Rusu are semănate din toamnă 110 ha de rapiţă, 35 cu orz şi 98 ha de grâu. „Culturile sunt stresate din cauza variaţiilor mari de temperatură, dar şi de lipsa precipitaţiilor. Pentru campania de primăvară voi semăna doar porumb, pe vreo 50 ha”, susţine fermierul care se plânge de înmulţirea dăunătorilor.

„O problemă neîntâlnită în anii trecuţi sunt şoarecii de câmp care au început să producă pagube în culturile cu grâu şi rapiţă. Am să intervin cu produse omologate să reduc din pierderi. Cam ăsta este necazul apărut suplimentar faţă de celelalte: seceta, criza îngrăşămintelor, scumpirea combustibilului şi lipsa sistemelor de irigaţii”, precizează inginerul agronom.  

TIMIŞ. Lucrările sunt în grafic

„Culturile din toamnă arată bine, sunt răsărite în proporţie foarte mare şi urmează creşterea şi dezvoltarea vegetativă. Au fost mici suprafeţe de rapiţă întoarse şi reînsămânţate cu prăşitoare.

Semănatul culturilor e în plină desfăşurare, terenul se prezintă bine, cu un uşor deficit de apă în sol”, ne-a declarat ing. Gabriel Ilaş, directorul DAJ Timiş.

Potrivit şefului de la Direcţia Agricolă, pentru campania de primăvară sunt asigurate cantităţile de îngrăşăminte. În general, cultivatorii bănăţeni s-au preocupat să aibă asigurate cantităţile de fertilizanţi încă înainte de începerea crizei şi au trecut la completările de sezon pentru culturile aflate în vegetaţie.

„Nu avem semnale privind atacurile agenţilor patogeni şi de dăunare. Deocamdată, sub aspectul desfăşurării campaniei agricole, în Timiş avem o primăvară normală”, conchide Gabriel Ilaş.

OLT. Pariază pe floarea soarelui

„Anul ăsta merg pe floarea soarelui, am să pun în jur de 250 ha. A început criza din Ucraina şi preţurile la oleaginoase sunt competitive”, ne spune Claudiu Vezeanu, din Radomireşti, Olt.

Fermierul administrează 1.200 ha de teren pe care aplică tehnologii intensive pentru a obţine o medie de 4,5 tone la rapiţă şi floarea soarelui şi 8 tone la grâu, însă recunoaşte că singurul factor pe care nu-l poate controla este apa.

Culturile sunt frumoase, dar nu am avut zăpadă în toamnă şi dacă nu plouă în viitorul apropiat se instalează seceta. Deja plantele au început să crească şi au nevoie de apă. 

CLAUDIU VEZEANU

Fermier Radomireşti, jud. Olt

BUZĂU. Rapiţa dă emoţie fermierilor

În comuna Ziduri, inginerul Neculai Borcescu a început lucrul în câmp cu inima îndoită. „E secetă cumplită, aşteptăm să vină ploaia, ca pe o minune”, spune agricultorul.

Rapiţa i-a creat şi îi creează destule insomnii. „Am avut emoţie că nu va ieşi din iarnă. Nu este o cultură super reuşită, în ceea ce priveşte densitatea şi uniformitatea, e cam la 60% din ce ar fi trebuit să fie. Dacă se va duce la vreo 2,5 tone/ha e foarte bine!”, susţine buzoianul.

Au fost oscilaţii mari de temperatură între zi şi noapte şi am avut reţinere să dau drumul la semănatul timpuriu al florii soarelui şi porumbului. Am 700 ha bine pregătite pentru floare şi porumb.

NECULAI BORCESCU

Agricultor din Ziduri, jud. Buzău

GIURGIU. Va semăna la risc, fără fertilizarea de bază!

O situaţie de-a dreptul dramatică o trăieşte Ştefan Muscă, fermier din sudul ţării. „Suntem pe marginea prăpastiei, nu avem bani de motorină, nu avem bani de îngrăşăminte să dăm înainte de semănat, nu avem nimic. Nu pot declanşa campania agricolă de primăvară”, susţine fermierul.

Nu ne putem permite să cumpărăm litrul de motorină cu 8,50 lei, nu se poate face agricultură în România cu preţul ăsta! Şi nu se poate face agricultură cu 5 mii de lei fără TVA tona de azotat!

ŞTEFAN MUSCĂ

Agricultor jud. Giurgiu

Ca să însămânţeze 350 de hectare cu floarea-soarelui şi porumb, Ştefan Muscă a estimat că îi trebuie un capital de lucru de 60.000 de lei. „Îngrăşăminte nu am asigurate, nu am nimc; dacă văd că nu pot face rost din altă parte o să semăn la risc, fără fertilizarea de bază. Dacă va fi şi secetă, întreaga producţie îmi va fi compromisă; iar cu o ploicică, două, fără îngrăşământ pierd 35-40% din recoltă. Deocamdată, terenurile au un minim de umiditate. Nu am ce face, îmi asum riscul!”, explică agricultorul.

CUM SE ANUNŢĂ VREMEA?

Estimările meteorologice ANM pentru jumătatea lunii aprilie arată că vremea se va încălzi în întreaga ţară, maximele fiind mai ridicate față de normalul perioadei, în special în regiunile extracarpatice. Regimul pluviometric va avea o tendință deficitară în majoritatea regiunilor.

Precipitaţiile vor fi prezente mai ales înBanat, Crişana, Maramureş. Va ploua și în Transilvania şi vestul Olteniei, dar vor fi mai puţine ploi în sud şi sud-est, unde deficitul de umiditate în sol se va accentua.

DATE DIN CAMPANIE, PE SCURT

• În zonele cu deficit de umiditate, va persista seceta pedologică.

• Chiar şi pe fondul crizei îngrăşămintelor şi al scumpirii motorinei, fermierii îşi fac treaba în câmp.

• Cultura de rapiţă pune destule probleme cultivatorilor.

• Având costuri mari de producţie, fermierii nu sunt siguri că le vor acoperi din vânzarea recoltei.