Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

PRIMĂVARA AGRICOLĂ stă sub semnul noilor PROVOCĂRI

Publicat: 06 mai 2019 - 10:35
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La jumătatea lunii aprilie, fermierii români erau îngrijoraţi de lipsa precipitaţiilor. Culturile de cereale păioase şi de rapiţă, semănate în toamnă în condiţii extrem de dificile, aveau mare nevoie de apă pentru a recupera întârzierea în ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea vegetativă. Prognozele meteorologilor păreau fi optimiste; la mijloc de aprilie un front de ploi urma să se instaleze în mai toate regiunile ţării, luând astfel o piatră de pe inimile agriculturilor.

 

Campania de primăvară reclamă executarea lucrărilor de sezon cât mai bine şi în cel mai scurt timp.

CONSTANŢA
Un parcurs vegetativ aproape de normal
Când m-am conversat cu tânărul inginer agronom Raul Mărunţoiu, din Năvodari, judeţul Constanţa, acesta se întorcea de la câmp. Obosit. Asistase la finalizarea erbicidării grâului. Trebuia să stârpească buruienile din lan pentru că începuseră să-şi facă simţită prezenţa. A utilizat Rival - un erbicid sistemic sub formă de granule fine, de culoare cafenie, dispersabile în apă, cu aplicare în postemergenţă, ce are ca substanţă activă 75% tribenuron-metil. Combate un spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale şi perene, inclusiv cele ce prezintă rezistenţă la 2,4-D, având selectivitate faţă de cultura cerealelor păioase.
Producătorul agricol are în cultură grâu şi orzoaică de toamnă, înfiinţate pe aproape 900 ha, din cele 1.400 câte lucrează, amplasate în extravilanul comunelor: Săcele, Cogealac, Istria şi Corbu. „Seceta din toamnă ne-a compromis cultura de rapiţă în totalitate, motiv pentru care am întors-o şi am reînsămânţat terenul cu grâu şi cu orzoaică. În momentul de faţă, culturile se prezintă ceva mai bine, pentru că am avut acum vreo două săptămâni, la sfârţitul lunii martie, o ploaie de 17 litri/mp, care a ajutat foarte mult plantele agricole. Din păcate, factorul care ne ajută mai puţin în momentul de faţă este cel climatic. Este încă rece pentru această perioadă, înfrăţirea păioaselor nu este cea din anul precedent, bineînţeles, mai sunt ceva goluri în semănătură. Numai dacă vom avea o ploaie, speranţele noastre vor renaşte! Sunt un optimist din fire, mai ales că buletinele meteo anunţă precipitaţii în această perioadă”, şi-a arătat încrederea nedisimulată cultivatorul constănţean.
Fertilizarea de primăvară a finalizat-o la începtul lunii martie, administrând la păioase o cantitate de 250 kg pe hectar de azotat de amoniu.
De asemenea, agronomul Raul Mărunţoiu a încheiat semănăturile de primăvară pe cele 180 ha de floarea-soarelui şi 62 de porumb, pregătite din timp. Acum aşteaptă cu mare nerăbdare răsărirea culturilor. În urma inspecţiei periodice în lan, când se va impune, va trece la erbicidarea florii-soarelui şi a porumbului, după care va realiza prima praşilă mecanică.
Până atunci, toţi cei opt mecanici angajaţi se vor ocupa de punerea la punct a tehnicii agricole din fermă. Raul Mărunţoiu va cumpăra printr-un leasing operaţional o serie de utilaje. Anul trecut a încercat un proiect cu finanţare europeană, dar susţine că i-au fost cerute nişte condiţii mult prea restrictive, care nu l-au avantajat.

Două probleme majore: lipsa cadastrării şi a irigaţiilor!
L-am întrebat despre problemele cu care se confruntă el, ca tânăr specialist care cultivă pământul. „Cele mai multe probleme pe care le întâmpinăm, pe lângă cele climaterice care se manifestă în mod diferit de la an la an, este lipsa cadastrului. Aceasta ne împiedică în anumite situaţii să ne identificăm exact anumite terenuri pe care le avem în arendă într-o parcelă sau alta. Noi încercăm să facem prin forţe proprii cadastrarea cât de mult putem, costurile sunt mari şi e o reală problemă. Altă problemă cu care pot să spun că mă confrunt şi, din păcate, nu-şi va găsi rezolvarea în perioada imediat următoare, este lipsa totală a irigaţiilor. Altfel ne-am fi descurcat ca producători agricoli dacă acestea ar fi fost rezolvate!”, a recunoscut, cu un uşor regret, Raul Mărunţoiu.
Aşadar, în lipsa irigaţiilor, fermierii sunt la mâna Cerului! Cultivatorul constănţean este îngrijorat de faptul că solul nu este umezit la capacitatea de câmp. „Momentan (prima săptămână a lunii aprilie - n.r.) se constată un important deficit de apă în sol; în zonă avem o secetă pedologică destul de preganantă şi nici temperaturile nu prea ne ajută. Chiar am verificat în pământ sămânţa de floarea-soarelui, foarte puţin s-a umflat în urma perioadei reci. Avem mare, mare nevoie de apă! Ca orice nou sezon de producţie, sunt şi provocări noi, dar putem să le facem faţă!”, şi-a exprimat siguranţa tânărul inginer Raul Mărunţoiu.

TULCEA
Din pricina vremii, au întrerupt semănatul
Nici fermierii tulceni nu au avut curajul să avanseze cu lucrările din campania de semănat. Vremea capricioasă, deosebit de rece, a scos maşinile din câmp. Riscul era prea mare. „Am intrat la floarea-soarelui la sfârşitul lunii martie şi după ce am pus sub brazdă sămânţa pe 80 de hectare, ne-am oprit! Mi-a fost frică să nu muncim degeaba, pentru că au fost nopţi de-a rândul cu îngheţ la sol!”, ne-a declarat George Cristea, fermier ce lucrează circa 370 ha de teren în zona Măgurele, din Podişul Casimcei.
Agricultorul tulcean şi-a propus să fertilizeze culturile de toamnă, ce ocupă circa jumătate din structura de producţie, cu ultimele fracţii de azotat de amoniu. „Începând cu anul acesta, am căutat să acordăm o atenţie mult mai mare acestui gen de lucrare, administrând o cantitate de 720 kilograme de îngrăşământ chimic pe hectar, mai mult decât anii trecuţi. Astfel, la grâu, la înfiinţarea culturii, am dat complex NPK 11:52:0, în doză de 150 kg/ha, pentru a asigura necesarul de fosfor şi o parte din azotul menit pornirii în vegetaţie, şi 70 kg de clorură de potasiu. În această primăvară am venit din nou cu câte 250 kg/ha de sulfat de amoniu şi tot atâta de azotat de amoniu”, a explicat fermierul.

Un produs minune
George Cristea, după 15 aprilie, are de gând să treacă la semănatul porumbului pe 70 ha. Terenul este bine pregătit, s-a făcut fertilizarea de bază, urmează o nouă aplicare a îngrăşămintelor, odată cu încorporarea seminţelor în sol. „Programul de nutriţie a plantelor cuprinde 70 kg/ha clorură de potasiu şi 150 kg sulfat de amoniu. Aşa au cerut cartarea agrochimică a solului şi recomandărilor specialiştilor, de care ţinem cont cu sfinţenie. Trebuie spus că în schemă am prevăzut aplicarea unui îngrăşământ special. Este vorba de lignohumatul de potasiu, un stimulator natural de creştere. După ce am arat, am discuit şi am făcut fertilizarea de bază, am administrat o soluţie de lignohumat (0,5 kg dizolvat în 300 litri de apă) pe hectar. Apoi, am pus combinatorul la lucru în câmp, pentru pregătirea patului germinativ, şi am intrat la semănat. Ori de câte ori aplicăm vreun tratatament fitosanitar cu erbicid, fungicid sau îngrăşământ foliar, amestecăm şi 150 gr. pe hectar de lignohumat. Îngrăşământul ajută la dezvoltarea sistemului radicular, la creşterea capacităţii de reţinere a apei în sol, substanţele humice putând absorbi cantităţi mari de apă, de şapte ori volumul propriu. Practic, fructifică toată umezeala existentă în sol”, a explicat fermierul.
Potrivit acestuia, în ultima decadă a lunii, după cum va evolua vremea, va urma erbicidarea culturilor. Împreună cu fratele său - Liviu Cristea - a făcut inspecţia culturilor de toamnă şi a constatat că plantele se află într-un stadiu vegetativ şi fitosanitar destul de bun, de aceea cei doi agricultori au considerat că nu este cazul să intervină încă în lanuri!

Raul Mărunţoiu_b
Raul Mărunţoiu: „Anul trecut nu am achiziţionat nimic pentru dotarea fermei, dar anul acesta vreau să cumpăr o semănătoare de păioase de mare precizie. M-aş orienta spre marca Väderstad, deoarece mai am utilaje de la acest producător, lucrează foarte bine şi sunt mulţumit de ele. De asemenea, aş mai vrea să achiziţionez un tăvălug inelar destinat lucrărilor de mărunţire şi nivelare a pământului, şi, dacă îmi permit condiţiile financiare, mi-aş dori să am în dotare şi un MET nou”.

George Cristea_b

George Cristea: „La momentul acesta, grâul se prezintă bine; dacă nu ne plouă, e jale! Am făcut tot ce depinde de noi. Ce este de acuma încolo depinde de bunul Dumnezeu!”


FERMIERII AU CERUT PORNIREA STAŢIILOR DE IRIGAŢII
În a doua decadă a lunii aprilie, seceta pedologică se manifesta pregnant mai ales în părţile de sud şi de est ale ţării. La solicitările fermierilor au fost pornite staţiile de pompare a apei pentru irigarea culturilor. „Toamna trecută am avut un deficit de 51 mm faţă de valorile normale. Primăvara este şi ea uscată, suntem tot în deficit faţă de valorile normale. Este un deficit de circa 130 mc la hectar. Totuşi, ca stare de vegetaţie a culturilor nu stăm foarte prost, la grâu, la rapiţă şi la orz au fost irigate suprafeţele. Avem semnate contracte de irigaţii pentru aproximativ 86% din suprafaţa totală, sistemele fie au pornit, fie se lucrează pentru pornirea acestora. Tindem spre 100% suprafaţă irigată în judeţul Brăila”, a precizat directorul Direcţiei Agricole Brăila, Traian Cismaş, citat de Mediafax.
Şi în judeţul Galaţi, în Câmpia Covurlui, a pornit staţia SRP 1 Vânători, care repompează apa din Canalul Magistral Lunca pe terasă pentru 68.000 ha. De asemenea, s-au umplut cu apă peste 18 km de canal.
În judeţul Vrancea, în luna martie, cantitatea de precipitaţii a fost între 10 şi 15 litri/mp, deci insuficientă pentru culturi. De aceea, sunt pornite staţiile de pompare în diferite puncte ale judeţului, însă reţeaua nu acoperă 50% din suprafaţa totală cultivată.
În Prahova, aproape 40% din cele 14.272 ha cultivate cu rapiţă sunt afectate de secetă, fiind calamitate 5.700 ha. Însă, agricultorii vor fi despăgubiţi doar dacă autorităţile declară secetă la nivel naţional.

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 7/234 (ediţia 15-30 aprilie 2019)

Vizualizat: 341 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?