Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

PREMIERĂ în câmpurile IMB - CULTURĂ FURAJERĂ ECO de mare valoare nutritivă

Publicat: 30 iulie 2019 - 10:27
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La Ziua Câmpului, ediţia din acest an, în Centrul de Excelenţă din Insula Mare a Brăilei, specialiştii insulari i-au uimit pe cei aproape două mii de vizitatori cu tehnologiile lor inovative.

 

Una dintre premiere am aflat-o la ferma Filipoiu. Într-o solă de 35 hectare a fost cultivat un amestec furajer compus dintr-o triticală (soiul Negoiu) şi o leguminoasă (mazăre din soiul Spectral F). Cele două varietăţi au fost create de cercetătorii de la INCDA Fundulea care, dozate corespunzător, asigură un furaj cu potenţial ridicat de producţie (de peste 60 t/ha masă verde) şi de o mare valoare proteică şi energetică.

Ziua CâmpuluiClick pe poza pentru galerie!

O tehnologie eco inovativă
Tehnologia aplicată în sistem de producţie eco a fost prezentată de Ionuţ Mortu, directorul tehnic adjunct al Agricost. „Cultura a fost înfiinţată în 5.10.2018. Planta premergătoare a fost grâul, ale cărui resturi vegetale au fost încorporate în sol cu Jokerul, la 8-10 cm. Am semănat la 25 cm între rânduri cu maşina Horsch Focus 12.50 ST Lucian Buzdugan Edition, când am aplicat şi îngrăşămintele: o fracţiune la adâncimea de 14 cm sub rândul de seminţe şi cealaltă cu boabele pe rând. Pentru nutriţie, am utilizat N (84 kg/ha), P (84 kg/ha) şi K (45 kg/ha), iar fertilizarea de bază şi cea starter s-a realizat cu îngrăşământ complex de la firma OCP din Maroc (NPK 14.28.14), în doză de 150 kg/ha. La pornirea în vegetaţie, am administrat cu JD Sprayer (rată variabilă) UAN 100 kg/ha. Întrucât a fost secetă, în toamnă am executat o irigare de răsărire şi apoi o udare de aprovizionare cu o normă de 350 mc/ha. În cel mult zece zile, în prima decadă a lunii iunie, vom recolta şi vom obţine un siloz de calitate”, ne preciza specialistul la sfârşitul lunii mai.

Furaj balotat sau peletizat
Potrivit acestuia, când substanţa uscată (S.U.) ajunge la 20-25%, începe cositul cu un utilaj Claas şi plantele rămân în câmp. Când S.U. creşte la 40-45% se intervine cu grebla mecanică, apoi cu o tocătoare. Masa verde este transportată pentru însilozare în silobaguri, folosindu-se o maşină italiană.
După cel puţin 45 de zile de conservare se intervine cu un utilaj special care extrage furajul din silobag, se încarcă şi se transportă la staţia de deshidratare. Apoi, cu maşina de înfoliat Gowell LT Master, se balotează în pachete de 400 sau 800 kg sau se peletizează (în saci de o tonă) şi se transportă în containere sau la vapor.

Un profit bun: peste 3.000 lei/ha!
La întrebarea revistei Ferma care sunt costurile pe unitatea de suprafaţă, specialistul ne-a răspuns: „Cheltuielile pe hectar se ridică în a doua parte, la procesarea furajului. Vom avea 6-6.500 lei pe hectar produs finit - baloţi deshidrataţi sau peleţi. La o medie de 60 tone/ha avem calculat un profit net de peste 3.000 lei pe hectar. Este un câştig pe care-l considerăm destul de bun, în comparaţie cu alte culturi furajere”.

Ionut Mortu_b 

Ionuţ Mortu: „Cred că trebuia să avem mai mult curaj să punem în amestec mai multă mazăre. Am fost precauţi şi am realizat o proporţie a amestecului mai mică (60% triticala şi 40% mazărea) tocmai pentru a fi mai bine protejată mazărea. Dar s-a dovedit că mazărea este mai rezistentă la îngheţ; în iarnă am avut temperaturi de -17-18 grade C şi s-a comportat destul de bine”.


FURAJUL DIN IMB E CĂUTAT ÎN STRĂINĂTATE
În Insula Mare a Brăilei, suprafaţa cultivată cu amestecul mixt se va extinde şi se va optimiza proporţia mazăre/triticale. „Produsul este destul de căutat, deja firmele din ţările arabe care au zootehnie foarte bine dezvoltată vor să încheie contracte pe toată cantitatea obţinută. Nu ne încântă acest lucru pentru că trebuie să dăm cel puţin la două-trei companii mari, să învăţăm mai mulţi clienţi cu produsul nostru”, a susţinut Ionuţ Mortu, care a ţinut să sublinieze că despre preţ nu se poate vorbi acum, deoarece „îl formează piaţa, însă trebuie spus că nu este destul de dezvoltată pe produsul aceasta, ea este formată doar pe porumbul siloz”, ne-a declarat Ionuţ Mortu.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 12/239 (ediţia 1-31 iulie 2019)

 

Vizualizat: 422 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?