Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pregătiri intense în pragul campaniei de primăvară

Publicat: 24 martie 2019 - 09:06
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Iată-ne ajunşi la sfârşitul iernii, un anotimp la fel de capricios ca şi debutul anului agricol. Cu probleme de tot felul. Lucru îndeobşte ştiut, vizita de lucru a secetei în fermele româneşti a împiedicat răsărirea culturilor - sau a condus la o răsărire neuniformă - şi a întârziat lucrările solului.

Suntem în pragul campaniei de primăvară. Producătorii agricoli se preocupă de pregătirea minuţioasă, aşa cum o fac an de an, a activităţii din ferme. Va fi mult de lucru în câmp. Sunt parcele, în special cultivate cu rapiţă, care trebuie reînsămânţate. Este necesară asigurarea patului germinativ pentru semănături, realizarea fertilizărilor faziale şi multe altele. Se impune pregătirea corespunzătoare a maşinilor şi utilajelelor agricole care vor intra eşalonat în lucru, în special verificarea şi reglarea semănătorilor, a utilajelor de pregătire a solului, a maşinilor de administrare a îngrăşămintelor chimice.
De asemenea, specialiştii recomandă verificarea vigurozităţii plantelor la speciile de toamnă, iar acolo unde mai sunt întârzieri, trebuie efectuate arăturile, odată cu pregătirea patului germinativ în vederea semănatului culturilor de primăvară din prima urgenţă.
În plus, aprovizionarea bazei tehnico-materiale - cu seminţe, îngrăşăminte şi substanţe chimice de combatere fitosanitară - trebuie să fie în centrul atenţiei fermierilor.

Iosif Ţicra_b

BRĂILA
“Stăm cu emoţii!”
La societatea Agroleg Silistraru lucrurile nu sunt chiar liniştitoare, fermierii încă mai au temeri în ceea ce priveşte starea culturilor. Ne-a explicat inginerul Iosif Ţicra, un specialist a cărui experienţă nu mai poate fi pusă la îndoială: “Stăm cu emoţii! Adică a nins, s-a topit, a plouat, a îngheţat! Deci poate să aibă loc fenomenul de asfixierea plantelor, pentru că s-a format o pojghiţă de gheaţă şi stăm cu teama că vom avea ceva pierderi. Discutăm de culturile răsărite!”

Irigate în toamnă, culturile s-au dezvoltat normal!
Semănăturile au intrat foarte bine în iarnă pe terenurile unde s-a putut iriga! ”Am udat 400 de hectare de grâu, orz şi rapiţă. Pentru atât am avut apă din Dunăre! Pe o suprafaţă de 31 hectare am dat apă ceva mai târziu. Aici boabele sunt în faza de încolţit, plăntuţele au ieşit un pic din brazdă. Este o fază destul de neplăcută; vedem cum o fi la sfârşitul lunii. Poate să aibă şanse grâul! Noi am irigat până la 28 noiembrie 2018. Îngheţa afară şi noi încă mai irigam”, ne-a declarat fermierul brăilean.

„Vom fertiliza cu cantităţi mari de îngrăşăminte!”
Iosif Ţicra a recoltat probe de monoliţi la culturile răsărite şi spune că nu sunt probleme. Baiul e la ce-i în sol, unde urmăreşte permanent evoluţia stării de vegetaţie a culturilor. „Spun că nu vor fi probleme la grâu! Emoţii avem la orz, că e mai sensibil şi nu a răsărit uniform peste tot. În primăvară, la fertilizarea fazială trebuie neapărat să venim cu cantităţi mai mari de îngrăşăminte chimice şi în special cu azot; e nevoie pentru că plantele sunt debile şi neuniform răsărite”, a concluzionat inginerul Iosif Ţicra.

Cristel Urse_b

„Nu sunt optimist deloc!”
Când am vorbit cu inginerul Cristel Urse, din comuna Ciocile, situată în extremitatea sudică a judeţului Brăila, fermierul îşi făcea planuri de viitor. “Luminoase, ca şi viitorul?”, l-am întrebat râzând... provocator. “Nu sunt optimist deloc; nu am motive! Avem scadenţe de plată în vară, avem îngrijorări… Rapiţa am întors-o toată încă din toamnă. Mi-au mai rămas în cultură grâul (pe 90 ha) şi orzoaica pentru bere (pe 55 ha). Însă trebuie să spun că mai am ceva emoţii deoarece nu sunt răsărite corespunzător! Doar ici-colo; boabele sunt încolţite în pământ, am verificat şi am constatat că încă nu şi-au pierdut energia vitală. Nu ştiu cum au rezistat până acum”, ne-a declarat cu voce scăzută fermierul.

“La desprimăvărare voi fertiliza cu nitrocalcar!”
În Bărăganul brăilean s-au înregistrat temperaturi de -11 grade C trei nopţi consecutiv. Însă valul de ger nu a pus probleme culturilor. După cum ne spune, Cristel Urse a verificat viabilitatea plantelor la o lună de la eveniment şi acestea s-au arătat a fi viabile. “Aşteptăm începutul lunii martie să vedem ce mai putem salva din culturi, dacă va fi cazul. Însă un lucru este cert: pe suprafaţa cultivată cu grâu voi aplica nitrocalcar, un fertilizant destul de valoros ce întreţine şi protejează reacţia solurilor acide amendabile. Eu lucrez pe terenuri cu pH acid şi trebuie să vin cu o doză de 400 kg de produs comercial la hectar, asta ar veni cam 100 kg de azot în substanţă activă la hectar”, a explicat inginerul din Ciocile.

TULCEA
O ploaie agronomică a salvat rapiţa!
În timp ce mă deplasam spre comuna Greci, la sfârşitul lunii ianuarie, am putut admira o solă de rapiţă frumoasă, viguroasă, uniform răsărită. “Pot să spun că am avut noroc la rapiţă. Imediat după ce am scos semănătorile din câmp, a venit o ploaie… agronomică! Apoi, la începutului lunii septembrie au căzut precipitaţii mai serioase în acea zonă; practic, a fost o rupere de nori în urma căreia a băltit apa! Au fost suficient de bune şi ne-au ajutat să avem cultura frumoasă”, ne-a declarat Stelică Leopea, un cunoscut cultivator din zonă.

“Anul este cam dificil!”
Fermierul, absolvent al USAMV Bucureşti - promoţia 2017, are cultivate 130 hectare de rapiţă, 550 ha cu grâu şi 60 ha cu orz. Asolamentul l-a obligat să înfiinţeze culturile pe terenuri în alte zone. “La această dată nu prea arată bine, le-am pus în parcele unde nu a plouat deloc, seceta a pus stăpânire pe câmp”, a explicat agronomul.
Stelică Leopea intenţionează să fertilizeze în luna martie, dar mai întâi doreşte să vadă cum se prezintă culturile la desprimăvărare, odată cu pornirea în vegetaţie. Anul trecut a aplicat o cantitate de îngrăşăminte pe bază de azot de 300 kg produs comercial la hectar pe întreaga suprafaţă cu semănături de toamnă. Acum, “anul este cam dificil”, ne-a declarat Stelică Leopea cu un optimism reţinut.

Gheorghe Danieliuc_b

BOTOŞANI
Rapiţa e compromisă
Fermierii botoşăneni se pregătesc intens să organizeze cât mai bine campania de primăvară care se apropie cu paşi repezi. La societatea Proagro din Dorohoi, arăturile pe cele 2.000 de hectare au fost efectuate integral, chiar dacă s-au realizat cu un consum suplimentar de combustibil. “Grâul - numai cu soiuri româneşti -, s-a semănat pe 380 hectare. La ieşirea din iarnă este bun, nu foarte bun, cultura este răsărită pe aproape 80 la sută din suprafaţa cultivată. Însă trebuie ajutată cu îngrăşăminte chimice. În schimb, rapiţa este compromisă pe toate cele 480 hectare, deci va trebui întoarsă. În această iarnă, temperaturile la noi, în Dorohoi, nu au fost periculoase pentru semănăturile de toamnă. Rezerva de apă din sol s-a întregit, este suficientă, resturi vegetale nu au rămas pe teren, căci avem pluguri performante”, a precizat Gheorghe Danieliuc, consilierul tehnic al societăţii.


ATENŢIE MAXIMĂ LA FERTILIZĂRILE DE PRIMĂVARĂ
În ferma Proagro SA Dorohoi mecanizatorii repară utilajele agricole şi verifică maşinile de pregătit terenul şi semănătorile. În campania însămânţărilor de primăvară vor intra în lucru patru semănători, din care una, marca Horsch, e destul de productivă, cu 24 de secţii.
Anul trecut societatea s-a închis cu rezultate foarte bune din punct de vedere economic, fapt pentru care şi-a permis achiziţionarea unui tractor nou de 400 CP, marca John Deere. “În campania de primăvară mergem mult pe porumb. Vom cultiva în jur de 1.800 hectare cu sămânţă hibridă de la companiile Monsanto şi Pioneer. Vom semăna 500 ha cu floarea-soarelui, cu sistemul de producţie Clearfield şi erbicidul Express. Nu mai cultivăm hibrizi convenţionali pentru că se îmburuienează cu mohor şi curnuţi”, a susţinut specialistul Gheorghe Danieliuc.
Acesta va asigura nutriţia plantelor la porumb şi floare cu cantităţi superioare de azot (200 kg/ha uree) şi îngrăşăminte complexe NPK 18:46:0, în doză de 200 kg la hectar. De asemenea, pentru porumb lucrătorii ogoarelor sunt pregătiţi să aplice un îngrăşământ foliar, iar pentru floarea-soarelui un fertilizator foliar şi un fungicid. “Pe suprafaţa cultivată cu grâu vom administra uree capsulată cu eliberare controlată, fracţionat, în cantitate de 150 kg la hectar şi, fazial, două îngrăşăminte foliare, precum şi tot atâtea tratamente cu fungicide pentru complexul de boli ale foliajului şi spicului”, a explicat consilierul tehnic al fermei.
SC Proagro SA Dorohoi lucrează aproximativ 3.000 de hectare. Anul trecut şi-a mărit suprafaţa de teren cu 450 hectare prin preluarea unei ferme din zonă care a avut dificultăţi financiare.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/230 (ediţia 15-28 februarie 2019)

Vizualizat: 151 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?