Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

PRAŞILA are rostul ei în AGROTEHNICA MODERNĂ

Publicat: 14 mai 2019 - 13:50
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Până la jumătatea secolului trecut, într-adevăr, metoda principală de reducere a gradului de îmburuienare din culturile agricole era praşila. Odată cu apariţia erbicidelor şi mai ales după diversificarea şi specializarea (selectivitatea) acestora pentru diferite culturi şi specii de buruieni, metodele chimice de diminuare a îmburuienării culturilor s-au extins tot mai mult.
În asemenea condiţii au apărut voci care afirmă că, întrucât rolul praşilei este combaterea buruienilor, se poate renunţa la această lucrare, deoarece cu erbicidele problema se rezolvă mai uşor.

 

Lucrarea de prăşit se rezumă doar la reducerea gradului de îmburuienare? Desigur că a renunţa la praşilă definitiv este o decizie eronată, deoarece:
• În condiţiile ţării noastre, când majoritatea suprafeţei agricole se găseşte la micii producători, în milioane de parceluţe, cu un mozaic divers de culturi, nu se pot efectua erbicidări fără a determina fitotoxicitatea culturilor vecine;
• Pentru micii producători, erbicidele sunt încă destul de scumpe, greu accesibile, iar întreţinerea culturilor prăşitoare se realizează prin praşile cu membrii familiei;

agrotehnologii prasit_b
• În perspectivă, se are în vedere că prin măsuri globale, vor fi reduse tot mai mult mijloacele chimice folosite în agricultură. Deci se va acorda mai multă atenţie metodelor integrate de reducere a gradului de îmburuienare, iar în cadrul acestora, substanţele chimice se vor folosi numai după ce au fost epuizate toate celelalte metode, iar dintre produsele chimice se aleg acelea care au cel mai mic impact în poluarea mediului;
• În starea actuală de îmburuienare a terenurilor din ţara noastră, ar fi indicată doar erbicidarea pe rândul de plante, când se consumă doar 1/3 din substanţele chimice, iar intervalul dintre rânduri să se întreţină prin praşilă mecanică.

Lucrarea de prăşit are multiple folosinţe
• Praşila asigură afânarea stratului artificial al solului, favorizând o mai uşoară încălzire, accesul oxigenului şi eliminarea CO2, condiţii optime pentru activitatea microbiologică din sol şi, în primul rând, pentru bacteriile nitrificatoare, precum şi pentru creşterea nestingherită a sistemului radicular.
• În solul afânat se asigură acumularea apei din precipitaţii şi se împiedică pierderea ei prin evaporare, deoarece se creează un strat izolator, uscat, cu pori mari, care împiedică ridicarea capilară a apei şi în stratul respectiv se menţine o atmosferă saturată în vapori, asemănător cu stratul de mulci, şi întârzie efectele secetei.
• Prin praşilă se astupă crăpăturile din sol, care sunt adevărate ferestre deschise pentru pierderea apei din adâncimea solului. Prin analize de umiditate s-a stabilit că pierderile de apă cresc cu 18-20%.
• Prin praşile se evită orice sursă de poluare a solului.
• Şi, bineînţeles, prin praşile se controlează gradul de îmburuienare din culturile agricole, menţinându-l sub pragul economic de dăunare.

Când şi cum se efectuează lucrarea de prăşit?
Lucrarea se execută pe terenul zvântat, când buruienile nu au înţelenit solul, cât mai superficial, până la adâncimea minimă care asigură distrugerea buruienilor, pe care le taie pe dedesubt, ele rămânând la suprafaţa solului unde formează un mulci. Se urmăreşte să nu fie tăiate rădăcinile plantelor de cultură, iar la prima praşilă, când sunt mici, să nu fie acoperite cu pământ.
Praşila I la porumb se efectuează când planta de cultură are 3-5 frunze, cu asigurarea unei zone de protecţie de 8-10 cm şi la o viteză de deplasare de 3-4 km/oră. Dacă este necesar, se montează la cultivator discuri de protecţie, pentru a feri plantele.
Praşilele a doua şi a treia au loc după circa două săptămâni, cu zona de protecţie de 14-15 cm şi la viteza de deplasare a agregatului de 7-8 km/oră.
Calitatea lucrării este condiţionată de pregătirea şi reglarea cultivatorului. Maşina trebuie să aibă aceeaşi lăţime de lucru cu cea a semănătoarei. Tractorul se va deplasa pe aceleaşi urme pe care s-a mers la semănat. Cultivatorul va avea cuţite plate, bine ascuţite, care nu răscolesc solul.

Principalele reglaje ale utilajului:
- Reglarea simetriei agregatului realizată prin montarea secţiilor de lucru pe bara cadru, la distanţă egală, pornind de la centru spre margini.
- Orizontalitatea cadrului, pentru a fi paralelă cu suprafaţa solului, se realizează cu ajutorul tiranţilor tractorului.
- Distanţa între secţiile de lucru se realizează prin deplasarea acestora pe bara cadru, în funcţie de schema de semănat, astfel încât centrul fiecărei secţii să corespundă cu centrul intervalului dintre rânduri.
- Orizontalitatea secţiilor de lucru urmăreşte ca toate organele active să atingă solul pe toată lungimea tăişului. Se realizează de la paralelogramul articulat, precum şi prin deplasarea cuţitelor în plan vertical.
- Montarea corectă a cuţitelor pe fiecare secţie de lucru se reglează în funcţie de distanţa dintre rânduri, de mărimea zonei de protecţie, de înălţimea plantelor şi de adâncimea de lucru.
- Adâncimea de lucru se realizează de la roţile de copiere ale secţiilor de lucru, care se ridică faţă de nivelul tăişului ciuţitelor, cu o distanţă egală cu adâncimea de lucru, mai puţin 1-2 cm, cât se afundă aceste roţi în sol. Se folosesc cale de lemn de grosimea respectivă.
- Apăsarea pe sol a secţiilor de lucru se realizează prin poziţionarea corespunzătoare a arcului de apăsare, în mânerul de reglaj şi prin montarea numărului corespunzător de arcuri (1-3) pe secţie.

agrotehnologii prasit_b


BENEFICII CONFIRMATE
Experienţe riguroase demonstrează că pe solurile grele, argiloase, praşila aduce sporuri semnificative de producţie, chiar dacă nu sunt buruieni, deoarece aceste soluri se tasează uşor şi scade porozitatea.
Determinări efectuate în luna mai la cultura porumbului au stabilit că pierderile de apă prin evaporare au fost de 1,8 mm/zi la porumbul prăşit şi de 4,9 mm/zi la cel neprăşit.
O cultură de soia fără buruieni a realizat sporuri de producţie de până la 24% când a fost prăşită, deoarece prin afânarea solului s-a intensificat activitatea bacteriilor simbiotice.
Prin reducerea porozităţii de aeraţie la porumbul neprăşit, sistemul radicular s-a redus cu 41%, suprafaţa foliară s-a micşorat de la 5504 cmp/plantă la 2804 cmp/plantă, înălţimea plantelor s-a redus de la 171 cm la 140 cm, iar producţia a scăzut cu peste 1500 kg/ha.
La floarea-soarelui netratată producţia fost de 48%, la cea erbicidată 85%, iar când s-a efectuat praşila mecanică şi manuală, recolta a atins 100%.
Credem că datele acestea sunt edificatoare cu privire la rolul praşilei.

 

COMBATEREA BURUIENILOR PRIN ÎNĂBUŞIRE
Pentru diminuarea îmburuienării şi pe rândul de plante, cu ani în urmă, împreună cu Institutul de Mecanizare, am montat pe cuţitele laterale ale fiecărei secţii de cultivator câte un organ activ de sapă rotativă, la prima praşilă, pentru dislocarea buruienilor în curs de răsărire, de pe zona de protecţie, iar la următoarele praşile am ataşat câte o cormăniţă, care arunca pământ peste buruienile din zona de protecţie, pe care le înăbuşea. Prin acest măsuri, nu mai era necesară praşila manuală pe rând sau lucrarea se efectua numai în vetrele cu buruieni perene (pir, pălămidă, costrei ş.a.).


Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/235 (ediţia 1-14 mai 2019)

Vizualizat: 3232 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?