Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

„Potopul alb” în câmpul verde și galben

Publicat: 07 mai 2017 - 20:34
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În această perioadă, fermierii au trecut la evaluarea pagubelor și la stabilirea setului de măsuri pentru a ajuta culturile agricole să treacă mai ușor peste stresul termic, fiziologic și nutrițional al acestei primăveri capricioase.

Rapița a fost cultura cea mai expusă vremii nefavorabile, pentru că se afla în fenofaza de buton galben și 10-20% înflorit. În multe câmpuri, florile deschise au avortat, lăsând goluri pe tija florală, fără silicve. Plantele își vor continua înfloritul, însă tratate corespunzător, vor recupera din pierderi.

Lovitura înghețului la silicve
„Nu avem cum să luptăm cu temperatura scăzută! Rapița se află în fenofaze de dezvoltare dintre cele mai sensibile, fiind înflorită mai mult de 20%. La sub 0 grade, florile avortează, mai ales cele deschise sau în curs de înflorire. Pot să avorteze și silicvele neformate sau cele proaspăt formate de o zi-două. Silicvele de 2-3 zile cel puțin nu avortează, decât dacă zăpada stă pe ele câteva ore. Sau - și mai grav - dacă se menține foarte mult îngheț la sol, atunci pot fi și pierderi de plante.
Un alt fenomen este fisurarea tulpinilor, cauzată de scăderea temperaturii chiar și pentru câteva ore. Crăpăturile sunt vizibile pe tulpină. La rapiță este un mic avantaj: ea lăstărește puternic și atunci lăstarii nou formați compensează o parte din pierderi”, ne-a declarat Ion Săvulescu, director tehnic DuPont.

Tratamente cu fungicide și optimizarea fertilizării
„Ar trebui în mod normal aplicat un fungicid de protecție, pentru că toate organele afectate sunt porți de intrare pentru boli. Noi avem în portofoliu Acanto Plus, unul dintre cele mai bune fungicide pentru perioada asta. În piață sunt și alte produse similare. De asemenea, ar trebui stimulate culturile cu îngrășăminte specifice și cu un un fertilizant foliar. Cea mai simplă soluție ar fi ca fermierii să se orienteze spre un produs care să aibă și azot, și microelemente, pentru că plantele se află în deficit de nutriție”, a precizat Ion Săvulescu.

Analiza specialiștilor Dekalb
O poziție asemănătoare o afirmă și departamentul tehnic al Monsanto, care consideră că înghețurile târzii de primăvară pot deveni riscuri climatice prin consecințele lor adesea imprevizibile.
Componentele producției la rapiță sunt: numărul de silicve, numărul de semințe/silicvă și MMB-ul. Înflorirea este fenofaza critică, în care toate aceste componente sunt influențate. Având o înflorire nedeterminată (un caracter de “buruiană”), inițiază mai mulți muguri decât numărul de silicve fertile; numeroase flori nu se dezvoltă sau avortează, în funcție de capacitatea de hrănire a plantei și de condițiile de mediu. Totuși, în condiții de stres de frig sau îngheț survenite la înflorire, există o mare capacitate de înlocuire a florilor distruse cu florile care altfel ar avorta. Înghețul în perioada înfloririi determină avortarea florilor deschise la momentul în care survine acesta. Mugurii și silicvele situate pe tulpină, sub nivelul florilor afectate, continuă să se dezvolte normal. Dacă înghețul survine la începutul înfloririi, de obicei, scăderea de recoltă este minoră. Compensarea producției se face adesea prin producerea de noi muguri florali pe noi ramificații ale inflorescenței, mai mult decât prin creșterea MMB.
Simptomele de compensare sunt: ramificarea mai abundentă; creșterea numărului de silicve pe racemele laterale inferioare; alungirea perioadei de înflorire; MMB poate să scadă (mai ales în condiții de nutriție deficitară și stres hidric după înflorire).

 

Rapita
EVALUAREA CULTURII DUPĂ ÎNGHEȚ
Impact minor (pierderi de recoltă nesemnificative): plante verticale, cu puține tulpini și ramificații curbate; flori avortate;
Impact mediu (pierderi mici de recoltă - maxim 20%): plante moderat doborâte, cu tulpini curbate și crăpate; flori și muguri avortați și frunze albite.
În ambele situații se face un tratament cu fungicide pentru a preveni dezvoltarea bolilor (Botrytis cinerea) și pentru optimizarea fertilizării (pentru a mări MMB).
Impactul sever se caracterizează prin numeroase plante căzute, cu tulpini și ramificații frânte și flori avortate. Trebuie evaluată atent situația; întoarcerea culturii poate fi o variantă.

 

 

Porumb 

Porumbul, extremă urgență! 
Vremea deosebit de bună din prima jumătate a lunii aprilie le-a oferit fermierilor prilejul să iasă la semănat mai devreme decât în mod obișnuit. Dar, după cum s-a văzut, și-au asumat un risc.
Specialiștii din agricultură, așa cum arată analiza aplicată a departamentului tehnic Monsanto, știu destul de bine că probabilitatea ca înghețurile târzii de primăvară să dăuneze plantelor de porumb răsărite poate fi de 5-25%, sau chiar 100%, în funcție de: data semănatului; stadiul fenotipic al porumbului; caracteristicile solului, precum și de perioada de expunere la temperaturi negative și valorile acestora.

Înghețul la sol!
Înghețul și variațiile mari de temperatură din sol constituie factori generatori de stres ai porumbului în primele sale faze de vegetație, ce variază în funcție de gradul de imbibiție cu apă al cariopsei (dacă s-a produs germinația, dar nu și răsărirea sau dacă acești factori de stres acționează asupra unei culturi deja răsărite).
Sunt destui cultivatori care consideră că temperaturile scăzute nu constituie o problemă, deoarece vârful de creștere al plantei se găsește sub suprafața solului până la fenofaza V6 (6 frunze cu ligula vizibilă). Această apreciere empirică este valabilă de obicei pentru temperatura aerului, însă nu are mereu valabilitate și pentru temperatura solului, din moment ce pământul umed cu temperatură sub 10oC poate cauza vătămări în timpul germinării.

Ce șanse de supraviețuire au tinerele plante?
Se pot constata vătămări înainte de răsărire, ce survin atunci când cariopsa rămâne uscată până când are la dispoziție apă din ploile reci sau din topirea zăpezii. De obicei, cariopsa se îmbibă și se umflă. Apa rece poate duce la ruperea membranelor celulare (care rămân rigide), ceea ce se poate exprima prin radicele avortate (ramificații laterale oprite din creștere), proliferarea rădăcinilor seminale și încetinirea creșterii plantulei. Astfel de vătămări pot limita sau opri absorbția nutrienților, reducând creșterea normală a mezocotilului și a coleoptilului, precum și expunând plantula la atacul germenilor patogeni și al dăunătorilor.
De asemenea, în stadiul de dezvoltare a porumbului V1-V5 (vârful de creștere se află sub nivelul solului), plantulele de porumb răsărite sunt relativ rezistente la temperaturi scăzute. Temperaturile de la -2...-5oC afectează părțile verzi ale plantulelor, deshidratându-le și ofilindu-le. Însă, dacă vârful de creștere al plantulei se află sub nivelul solului, revenirea după un îngheț moderat este, de obicei, rapidă și aproape completă. Plantele tinere, care au afectate doar părțile supraterane, își vor relua dezvoltarea, dacă vârful de creștere nu a fost distrus. În mod surprinzător, înghețurile care prind porumbul imediat după răsărire afectează puțin producția. Primele patru sau cinci frunze nu cresc foarte mari și sunt destul de repede umbrite de frunzele superioare. Deci, contribuția lor la hrănirea plantei este mică.
În aceste condiții, decizia de întoarcere a culturii nu este recomandată. Dacă vârful de creștere nu a fost afectat, o nouă frunză trebuie să apară în 3-4 zile. Dacă vârful de creștere este deasupra solului, după stadiul de 5-6 frunze, înghețul poate provoca daune economice grave, deoarece apare înainte de diferențierea elementelor de producție.
Specialiștii recomandă controlul culturii la circa cinci zile după producerea înghețului. Examinarea vârfului de creștere, prin despicarea plantulei pe lungime poate dezvălui două cazuri.
În primul, dacă vârful de creștere este moale și de culoare gri sau brună, planta nu va supraviețui.
În cel de-al doilea, un vârf de creștere sănătos trebuie să fie albicios sau cu o tentă gălbuie, ceea ce indică o posibilă revenire la normal a culturii.

Întoarcem sau nu cultura?
- Dacă vârful de creștere a supravețuit și planta are capacitatea de a-și reface aparatul foliar, trebuie intervenit cu îngrășăminte foliare, biostimulatori și cu fungicide, pentru a evita viitoarele infecții.
- Plantulele stresate de temperaturile mici sunt foarte sensibile la vătămările produse în urma acțiunii erbicidelor. Aplicarea postemergentă trebuie făcută numai după evaluarea cu grijă a culturii și amânată până când își reiau plantele creșterea și dezvoltarea. Dacă buruienile sunt mici și cresc încet, rămâne suficient timp pentru aplicarea erbicidului.
- Totuși, dacă presiunea îmburuienării este mare și acestea au ajuns în faza optimă pentru erbicidare, trebuie să se ia în calcul riscurile vătămării porumbului vs. beneficiile controlului buruienilor. Dacă buruienile sunt mici, o lucrare atentă cu cultivatorul poate fi opțiunea mai bună decât erbicidarea postemergentă.
- Dacă vârful de creștere este afectat și planta nu poate să-și reproducă frunzele, întoarcerea culturii și reînsămânțarea sunt obligatorii.

 Rapita

EFECTUL TEMPERATURILOR SCĂZUTE PE PARCURSUL GERMINAȚIEI
Simptome tipice:
- semințe care se îmbibă, se umflă, dar nu germinează;
- creșterea deformate a mezocotilului, sub formă de tirbușon;
- boabele în curs de germinare pot prezenta moartea embrionului și putrezirea pericarpului.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 8 (191) din 1-14 mai 2017

Vizualizat: 340 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?