Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Potenţialul bate recolta

Publicat: 01 august 2019 - 13:22
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cercetătorii amelioratori ai plantelor agricole au reuşit să realizeze soiuri şi hibrizi cu potenţial genetic de producţie foarte ridicat. Dar nimeni nu reuşeşte să atingă acest potenţial, deoarece nu este posibil ca pe întreaga perioadă de vegetaţie să se poată asigura în optim toţi factorii care contribuie la creşterea şi dezvoltarea plantelor. Ar fi şi foarte costisitor şi neeconomic.

 

În anii mai prielnici din punct de vedere climatic, cum au fost 2017 şi 2018, s-au putut obţine unele producţii record, dar asta nu înseamnă că s-a valorificat întregul potenţial genetic al soiurilor şi hibrizilor luaţi în cultură. Ca dovadă, în Insula Mare a Brăilei, în 2017, la porumb s-a obţinut un record de 20.350 kg/ha, iar în anul următor s-au realizat 22.609 kg/ha. Bineînţeles că nici această recoltă nu reprezintă întregul potenţial genetic.
În general, prin tehnologii de cultură corecte şi în anii prielnici din punct de vedere climatic se valorifică 80-90% din potenţialul de producţie.

Porumb_b

Cum au oscilat producţiile în România de-a lungul istoriei?
Făcând o scurtă privire asupra evoluţiei producţiei la principalele plante de cultură (vezi Tabel), constatăm următoarele rezultate, corelate şi cu etapa istorică în care s-au obţinut. De menţionat că după anii 60-70 s-au introdus hibrizii de porumb în ţara noastră şi producţia a crescut treptat.
În ceea ce priveşte grâul, cu un soi străin - Apache, s-au obţinut 11.000 kg/ha, iar cu soiurile româneşti, mult superioare calitativ, la TCE 3 Brazi s-au obţinut 10.000 kg/ha.
Istoria consemnează că după fiecare reformă agrară s-au înregistrat evidente diminuări de producţie agricolă. Aşa a fost în 1864, în 1921, în 1945 şi, bineînţeles, după aplicarea Legii 1/1991 privind retrocedarea terenurilor.
În prima coloană a tabelului se prezintă producţiile realizate în anul 1938, an de vârf al perioadei Interbelice, producţii destul de modeste având în vedere nivelul destul de redus al tehnologiilor de cultură aplicate în acea perioadă.
În anul 1950, după marile distrugeri provocate de cel de-al Doilea Război Mondial, după cumplita secetă din anii1946-‘47, după plata datoriilor de război către URSS, după impunerea cotelor obligatorii de produse agricole şi în condiţiile lipsei totale de mecanizare şi de inputuri, producţiile au fost foarte scăzute.
În perioada anilor ’50, a început o oarecare revigorare a producţiei agricole care s-a accentuat în anii 60-70, după încheierea cooperativizării agriculturii şi prin dotarea cu tractoare şi maşini agricole româneşti, prin asigurarea cu îngrăşăminte chimice şi pesticide fabricate în ţară etc., ajungând ca în anul 1989, ultimul an al existenţei agriculturii socialiste, să avem cele mai mari recolte.

Fărâmiţarea proprietăţii a redus drastic randamentul culturilor
După evenimentele din 1989, producţiile agricole au scăzut din nou, de data aceasta ca urmare a aplicării Legii 1/1991, când pământul a fost fărâmiţat în peste 40 milioane de parcele.
Prin înfiinţarea de societăţi agricole de dimensiuni mai mari şi conduse de profesionişti, s-au înregistrat producţii mai ridicate.
În anii 2017 şi 2018 s-au înregistrat producţii record, istorice, care au contribuit la creşterea producţiei medii pe ţară, însă nu la nivelul realizat de societăţile agricole, cele care nu se mulţumesc fără 7000-8000 kg/ha la grâu, 10-12.000 kg/ha la porumb, 3,5-4000 kg/ha la floarea-soarelui etc.
Nivelul producţiilor este tras în jos de cele peste 3,5 milioane de gospodării individuale care deţin peste 7,5 milioane de hectare, gospodării de subzistenţă, cu suprafeţe mai mici de 1-5 hectare şi care se mulţumesc cu 1500-3000 kg/ha.
Această situaţie dovedeşte cât de importantă şi necesară este realizarea de asociaţii pe familii, pe cătune şi sate şi la nivelul comunelor, astfel încât prin aplicarea unor tehnologii de cultură corespunzătoare, coordonate de specialişti, să crească nivelul producţiilor şi în aceste unităţi.
În acest fel, nivelul producţiilor agricole în ţara noastră se poate ridica la nivelul celor din Occident.

 

NIVELUL PRODUCŢIILOR AGRICOLE (KG/HA)

tabporl19_b
Articol publicat în revista Ferma nr. 12/239 (ediţia 1-31 iulie 2019)

 

Vizualizat: 288 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?