Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

“Plouă-n mai, mâncăm mălai! ”

Publicat: 10 aprilie 2018 - 21:38
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Nu ştiu cât adevăr mai cuprinde străvechea zicală: “Plouă-n mai, mâncăm mălai!”, dar după încorporarea seminţei de porumb sub brazdă e nevoie de apă şi de hrană suficientă pentru a permite o germinaţie în condiţii optime.

 

În “luna florilor”, producătorii agricoli nu trebuie să se relaxeze după stresanta campanie de semănat, ci să se preocupe de îngrijirea semănăturilor, pentru că mai este luna lucrărilor de întreţinere a culturilor de câmp.
Agenda agricultorilor este destul de încărcată, începând cu operaţiunile de grăpare acolo unde s-a format crustă, fertilizarea plantelor prăşitoare şi erbicidarea pe vegetaţie a culturilor, aplicarea unei udări, dacă este nevoie, şi terminând cu executarea tratamentelor fitosanitare, conform buletinelor de avertizare întocmite de serviciul de protecţia plantelor.

Porumb_b

VRANCEA
Bine organizat, semănatul rapid finalizat!
Inginerul Vasile Abrudan beneficiază de o binemeritată perioadă de relaxare. Dar, după cum ne spune, nu lasă garda jos. În ultimele zile ale lunii aprilie a încheiat campania de primăvară; într-un timp extrem de scurt, mai puţin de o săptămână, a reuşit să pregătească patul germinativ şi să semene culturile de floarea-soarelui şi de porumb pe cele o sută de hectare programate. „Sunt mulţumit de evoluţia vremii în acest sezon de producţie agricolă; ne-a permis să lucrăm continuu. Astfel, Costel Proca, destoinicul mecanizator pe care l-am ales pe când eram directorul SMA Berheci, şi-a confirmat valoarea în acurateţea la executarea lucrărilor de sezon”, ne-a declarat Vasile Abrudan, care a ţinut să precizeze că a încheiat fertilizările la grâu, cu 200 kg de azot substanţă comercială/ha, şi la rapiţă, în doză asemănătoare, doar că a adăugat şi sulf.

„Ştim să ne facem datoria!”
„Acum, la începutul lunii, vrem să aplicăm primele tratamente pentru controlul bolilor şi al dăunătorilor la semănăturile de toamnă şi de primăvară. În mai puţin de o săptămână intensă de lucru vom ieşi din câmp. Nădăjduim că vom avea ce să adunăm în hambar. Ca în fiecare an agricol, noi, fermierii, ştim să ne facem datoria”, a susţinut Vasile Abrudan.
De aproape două decenii, cultivatorul vrâncean lucrează 200 ha de teren, preluat în arendă, în comuna Tănăsoaia. Terenul este de categorii de fertilitate inferioare şi necesită tehnologii de cultivare de tip mediu şi intensiv. Producţiile obţinute sunt, de regulă, peste media naţională la toate culturile agricole.

ALBA
“Am gătat semănăturile de primăvară!”
În judeţul Alba, inginerul Nelu Dragomir din Ohaba, aşezare din estul judeţului Alba, nu-şi mai vedea capul de treabă, în primele zile ale lunii mai. Semănase, nu cu mult timp în urmă, lucerna şi ghizdeiul, dar şi câteva hectare de păşune pentru vacile sale şi ale asociaţiei zonale. La sfârşitul lunii aprilie terenul îmbibat de apă se zvântase suficient pentru a intra cu utilajele în lucru. Abia a reuşit să semene suprafeţele planificate pentru orzoaica de primăvară, floarea-soarelui, porumb şi soia. De asemenea, a terminat şi fertilizările la cerealele păioase de toamnă, administrând 300 kg de azot/ha. “La noi s-a desprimăvărat mai târzior, dar cu ajutorul lui Dumnezeu am încheiat cu bine semănăturile de primăvară. Un ajutor l-am primit din partea tatălui meu, care la o vârstă destul de înaintată încă mai urcă pe tractor sau plantează cartofi cu un utilaj pe două rânduri”, ne-a declarat admirativ agronomul Nelu Dragomir.
“Imediat ce voi avea o fereastră de timp, voi căuta să cumpăr o remorcă de împrăştiat gunoi de 6 tone, fie nouă, fie second-hand, dar la care distribuţia să se facă prin tamburi orizontali, nu verticali. Utilajul îmi este absolut necesar în ferma zootehnică”, ne-a dezvăluit fermierul din Ohaba una dintre preocupările sale.

Porumb_b

GALAŢI
Tică Ene: „Acum pot spune că am teren la irigat!”
În ferma lui Tică Ene, aşezată pe dealurile Sloboziei Conachi, campania agricolă de primăvară se apropia cu repeziciune de final. La începutul acestei luni, mai trebuie însămânţată cultura de soia, pe vreo 130 de hectare. Special a lăsat-o mai la urmă. „În zilele normale de lucru, am avut în câmp o formaţie de 21 de oameni şi nouă tractoare de putere apreciabilă, cu utilajele aferente. Am avut de pus circa 500 ha de floarea-soarelui şi peste 300 hectare cu porumb. Ne-am organizat lucrul în câmp în aşa fel încât să scurtăm cât putem campania agricolă”, ne-a declarat fermierul. Acesta era bucuros că poate să aprovizioneze cu apă plantele cultivate: „Am început să irigăm culturile. ANIF a umplut canalul magistral cu apă; aveam echipamentele de udare cumpărate de mai bine de doi ani. Este pentru prima dată când pot să spun cu certitudine că am teren în condiţii de irigare. Este unul dintre cele mai mari visuri ale noastre, ale fermierilor!”

În atenţie - întreţinerea culturilor!
Tică Ene a efectuat primele tratamente la rapiţă şi la cerealele păioase. „Acum, în aceste zile de început de mai, ne pregătim să intrăm cu un regulator de creştere. De asemenea, nu peste mult timp, vom realiza fertilizarea pe vegetaţie la grâu cu 150 kg de azot substanţă comercială la hectar. În această lună, aşteptăm ploile de mai, să facem mălai! Rezerva de apă din sol nu-i suficientă, iar prognozele meteo nu sunt prea optimiste în acest sens”, a susţinut producătorul agricol.
În anii precedenţi, în condiţii de ploi normale şi la tehnologia de cultivare aplicată, Tică Ene a obţinut mai bine de 7 tone de grâu la hectar, circa 3500 kg/ha la rapiţă, un pic mai jos la floare, dar şi aproape de 10 tone/ha la porumb.

 

SOS: CULTURI SUB APĂ!
În incinta îndiguită dintre Gura Prutului şi Dunăre, din zona Bădălanului, fermierii gălăţeni se confruntă cu mari dificultăţi în fiecare primăvară. Solul îmbibat cu apă se lucrează destul de anevoios. „Mai aveam de însămânţat vreo trei hectare de orzoaică de primăvară, din cele 30 ha programate; făceam câte o jumătate de hectar pe zi şi ne opream. Abia-abia am reuşit să închei semănatul într-o săptămână. Apoi, am avut programate circa 200 hectare cu floarea-soarelui, porumb şi soia. Am stagnat, nu puteam să lucrez în incintă din pricina terenului moale. În primele zile ale lunii, am finalizat semănatul la ultimele două culturi - porumb şi soia. M-am încadrat în epoca optimă. Am folosit fiece zi bună de muncă, cu două tractoare puternice şi cu două freze. Am făcut şi 30 hectare la zi”, ne-a declarat inginerul Dumitru Bujoreanu, producător agricol care lucrează câteva sute de hectare de teren în zonă.
La această dată, mai bine de 100 ha de culturi de toamnă sunt calamitate din cauza excesului de umiditate. „Cea mai mare problemă pe care o avem acum sunt porţiunile de teren inundate. Încă este apă pe câmp, durează mult să se retragă în canale. Am făcut cam tot ce depinde de noi ca să asanăm bălţile din mijlocul solelor: rigole şi şanţuri de scurgere, urme cu tractorul, intervenţii cu plugul... Ne-a ajutat şi desecarea de la ANIF; am obţinut promisiunea ca lucrarea să fie suportată de la bugetul de stat. Dar noi, cei câţiva fermieri care deţinem terenuri în zonă, mai avem de achitat facturi de peste 10 mii lei. Au fost peste 400 ore de funcţionare a staţiilor de desecare până să se ia decizia de subvenţionare”, ne-a declarat şi fermierul Jean Florescu.

În aşteptarea comisiei de constatare a pagubelor!
„În fiecare an avem probleme când creşte Dunărea. De o lună de zile am tot făcut hârtii scrise către la autorităţile locale. Trebuia până acum să fi fost emis un Ordin al Prefectului pentru constituirea unei comisii de evaluare a culturilor calamitate. În total, ar trebui controlate circa 1.000 hectare de teren cultivat şi afectat de excesul de umiditate”, au susţinut ambii cultivatori gălăţeni.


SEMĂNAT DECALAT
În pragul lunii mai, analizând starea lucrurilor, constatăm că abaterile climatice care au adus multe necazuri întregii Europe au produs multe neajunsuri şi agricultorilor noştri. Culturile de toamnă - ieşite din iarnă cu o stare de vegetaţie foarte bună - au ajuns din nou sub zăpadă la sfârşit de martie. Acolo unde pătura de nea a căzut pe teren neîngheţat, ea a protejat plantele şi nu s-au produs pierderi prin îngheţ din cauza zilelor cu temperaturi scăzute care au urmat. În unele zone inundaţiile, iar în alte zone alunecările de teren au produs mari pagube.
Semănatul culturilor s-a decalat din cauza vremii nefavorabile, culturile care trebuiau semănate în epoca I au ajuns să fie semănate în epoca a II-a, iar cele din epoca a II-a, în multe zone, nu au fost înfiinţate la timp. În acest sens, în toate zonele de cultură, trebuie încheiat semănatul porumbului, soiei, fasolei şi al celorlalte specii a căror temperatură minimă de germinare este de până la 10oC. Este posibil ca în unele ferme care şi-au planificat semănatul de hibrizi de porumb tardivi şi soiuri târzii de soia să fie necesară reorientarea spre biotipuri cu perioadă mijlocie de vegetaţie.
Agenţia Naţională de Meteorologie ne-a avertizat că în iulie - august sunt posibile perioade cu temperaturi ridicate şi cu precipitaţii puţine, deci în funcţie de zonă, orientaţi-vă spre soiuri şi hibrizi pe care aceste fenomene meteo să nu-i surprindă în fazele critice de vegetaţie. Cei care au înţeles necesitatea de a semăna 3-4 hibrizi cu perioade de vegetaţie diferite se expun mai puţin la riscul la care se supun cei care au semănat un singur hibrid pe toată suprafaţa.
Ce alte culturi agricole putem însămânţa în luna florilor de mai aflaţi din pag 48-50. (Ioan BORCEAN)

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/213 (ediţia 1-14 mai 2018)

 

Vizualizat: 82 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?