Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

PLOŞNIŢA CEREALELOR a dat atacul la bobul de grâu!

Publicat: 19 iunie 2018 - 19:32
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Prima lună de vară a sosit, cultura grâului de toamnă a intrat în „linie dreaptă”, boabele sunt în faza de umplere, mai avem aproximativ o lună şi va începe recoltarea. În această perioadă fermierii au două mari griji: insectele dăunătoare şi vremea.

Mersul vremii nu îl putem controla. Aceasta poate fi liniştită, dar călduroasă şi secetoasă. Sau, la început de vară există posibilitatea de a avea surprize neplăcute cauzate de vijelii. Tot în această perioadă, cultura grâului poate fi atacată de o serie de dăunători de sezon, cel mai important dintre ei, din punct de vedere economic, fiind reprezentat de grupul ploşniţelor cerealelor (Eurygaster spp.).

Ploşniţa cerealelor - adult hibernantClick pe poza pentru galerie!

Seceta şi căldura au instalat confortabil insectele în plantaţii
Ploşniţele cerealelor prezintă o generaţie pe an, iernează cu predilecţie în frunzarul pădurilor de stejar, insectele devin active primăvara, când temperatura medie zilnică ajunge la 8-9oC iar temperatura maximă la 14-15oC. În mod normal, în condiţiile climatice normale din sudul şi sud-estul României, ploşniţele devin active începând cu a treia decadă a lunii martie. Primăvara anului 2018 a fost foarte atipică, în sudul ţării în luna martie înregistrându-se două episoade de iarnă autentică, primul în perioada 1-6 martie, iar al doilea, cu începere din 18 martie, a durat 9 zile. După aceste două perioade, care au avut ca posibilă consecinţă o apariţie mai tardivă în câmp a adulţilor hibernanţi, comparativ cu anii precedenţi, a urmat un sfârşit de martie şi o lună aprilie foarte călduroase şi secetoase. În multe zone din sudul ţării, în luna aprilie, s-au înregistrat sub 3 mm precipitaţii!
Ştim că migrarea în masă a insectelor din locurile de iernare către solele cu grâu începe când temperatura medie din timpul zilei ajunge la 18-20oC. Ei bine, în zona de sud a ţării, aceste temperaturi s-au înregistrat în ultimele două zile ale lunii martie şi în mod constant după data de 4 aprilie (exceptând ziua de 17 aprilie). Mai mult, în ultima decadă a lui aprilie, temperaturile maxime au atins în unele zile 28oC, chiar 30oC. Temperaturile ridicate scurtează perioada în care începe să fie depusă ponta, dar şi durata incubaţiei pontelor şi a dezvoltării larvare. Astfel, pentru incubaţie sunt necesare 7-10 zile, iar pentru parcurgerea celor 5 vârste larvare sunt necesare 30-49 zile.
O femelă depunde 50-60 de ouă (până la 125, după unii autori) în grupe de câte 12-14. Zborul insectelor din locurile de iernare până în câmpurile cu grâu durează, în medie, 25 de zile şi poate atinge distanţe de până la 100 km! Ploşniţele sunt insecte iubitoare de căldură şi de secetă. Toate procesele din perioada primăverii, începând de la migraţia de la locurile de iernare, continuând cu hrănirea, copulaţia, depunerea pontei, apariţia şi dezvoltarea larvelor au loc în condiţii optime de temperatură şi luminozitate ridicată, fără curenţi de aer (vânturi puternice) sau ploi prelungite. Dacă în perioada depunerii pontei şi eclozării larvelor intervin perioade ploioase, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani în lunile mai-iunie, atunci populaţia ploşniţelor poate scădea. Din contră, dacă avem o primăvară şi un început de vară secetoase, acest lucru reprezintă condiţii ideale pentru dezvoltarea ploşniţelor şi trebuie să fim pregătiţi să le combatem.

Deprecierea calităţilor de panificaţie ale recoltei
Acum în luna iunie, când aveţi în faţă acest articol, larvele şi adulţii noii generaţii atacă boabele din spic, pe care le înţeapă şi se hrănesc cu conţinutul lor. În procesul de hrănire, ploşniţele secretă în bob nişte enzime care produc degradarea glutenului şi pierderea elasticităţii acestuia. Boabele atacate sunt şiştave. Dacă nu sunt deformate, se poate vedea urma înţepăturii sub forma unui punct negru, înconjurat de o zonă decolorată. Dacă procentul de boabe înţepate este sub 2%, calitatea recoltei nu este afectată semnifcativ. Dacă mai mult de 15-20% din boabe sunt înţepate, grâul nu mai poate fi panificat, ceea ce înseamnă pierderi mari pentru fermieri.

Când şi cum intervenim cu insecticide?
Pentru identificarea înţepăturii e nevoie de mult timp petrecut în lan şi de un ochi avizat. Mai uşor se poate identifica prezenţa sau absenţa insectelor dintr-un lan de grâu, pentru a se lua decizia efectuării unui tratament în vegetaţie cu unul dintre produsele avizate în CODEX pentru combaterea ploşniţelor. Sondajele se fac cu rama metrică, pe diagonala parcelei, numărul punctelor de dererminare variază în funcţie de mărimea solei. Acestea trebuie efectuate cu atenţie. La cea mai mică atingere, insectele aflate pe plantele de grâu pot cădea pe sol şi există riscul să nu fie înregistrate. Conform metodologiei dezvoltate la INCDA Fundulea, pragul economic de dăunare pentru ploşniţele cerealelor este de 5 larve/mp în cazul culturilor cu densitate optimă, bine fertilizate cu azot şi care se află în faza de vegetaţie corespunzătoare perioadei în care s-au efectuat sondajele. Pentru culturile cu densitate mică, nefertilizate cu azot, ce se află într-o fază de vegetaţie necorespunzătoare perioadei în care s-au efectuat sondajele, pragul economic de dăunare este de 3 larve/mp. În culturile destinate producerii de sămânţă, PED este de o larvă/mp.
Dacă aceste valori ale pragului economic de dăunare s-au atins, atunci este necesară efectuarea unui tratament în vegetaţie cu unul dintre insecticidele omologate pentru acest dăunător. Important este şi cum se face tratamentul, cu ce produs şi mai ales în ce moment se aplică. Executat corect şi la timp, tratamentul chimic are ca efect o mortalitate de 90 chiar 100% în rândul adulţilor noii generaţii şi larvelor. Tratamentele efectuate necorespunzător, cu produse neomologate sau folosirea produselor la doze mai mari decât cele omologate are ca principal efect „combaterea” entomofaunei utile, paraziţii oofagi în acest caz, cu consecinţe negative pe termen mediu şi lung.
Important este, aşadar, să facem monitorizarea lanului de grâu în luna iunie şi să luăm măsuri numai când situaţia impune acest lucru. De asemenea, este foarte importat să recoltăm grâul la timp, în caz contrar ne putem trezi cu ploşniţe în lan, venite de la vecinii care au recoltat la timp. În final, vă doresc recolte bogate de grâu, de o calitate foarte mare şi mai ales să obţineţi un preţ cât mai corect de valorificare al producţiilor.

NECESARUL DE HRANĂ AL PLOŞNIŢEI PENTRU SUPRAVIEŢUIRE
Pe durata iernii, o parte din ploşniţele hibernante pier din cauza lipsei de grăsimi acumulate în anul precedent. Dacă iarna este mai uşoară, există posibilitatea ca un număr mai redus de indivizi să piară pe durata sezonului rece, dar situaţia este foarte variabilă, de la un loc de iernare la altul. În principal, dacă insectele reuşesc să se hrănească şi să acumuleze rezervele grase, pot trece iarna fără probleme.
Ploşniţele noii generaţii au nevoie de o perioadă de hrănire de 10-12 zile pentru acumularea rezervelor grase. Cercetări efectuate de Popov, la INCDA Fundulea, au scos în evidenţă faptul că o condiţie esenţială pentru supravieţuirea ploşniţelor în perioada de iarnă constă în acumularea unei cantităţi cât mai mari de substanţe de rezervă în corpul gras, proporţia acestora faţă de masa uscată este de 30,48-37,75% la femele şi 28,85-36,86% la masculi.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/215 (ediţia 1-14 iunie 2018)

Vizualizat: 787 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?