Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pierdem bani printre degete sau sporim profitul?

Publicat: 05 noiembrie 2016 - 01:29
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

„Cea mai sigură metodă de a-ți dubla banii este să-i împăturești o dată și să-i pui în buzunar!” În realitate este, de multe ori, foarte adevărat. Însă, în acest fel, în buzunar încape o sumă limitată de bani. De aceea se caută alte modalități de a spori banii, chiar dacă nu se dublează. Iar România este încă una dintre țările în care se pot face mari afaceri în agricultură. Dar se și pot pierde printre degete sume mari de bani. 

Despre densitatea optimă la semănatul grâului se discută mult. Dar să vedem care este legătura dintre densitate și pierderile și deprecierea calității recoltei cauzate de căderea lanului.

Greseli care ne costa - foto 1

Rezistența la cădere
Soiurile de grâu au un comportament foarte diferit în ceea ce privește rezistența la cădere (foto 1). Chiar același soi se poate comporta diferit în funcție de intensitatea factorului de agresiune, iar produsele cu rol de inhibitor de creștere rezolvă doar parțial problema. Dar ce legătură este între densitatea la semănat și rezistența la căderea tulpinii? Având multe soiuri în câmpurile de experiențe, am observat, chiar și la soiurile la care întreaga parcelă era căzută, că plantele din rândurile marginale nu erau căzute, ci erau în picioare sau aplecate (foto 1, medalion stânga). Ceea ce ar putea însemna că la soiurile cu risc de cădere, o densitate ceva mai redusă la semănat ar putea duce la o cădere mai mică a plantelor.
Observația ne-a fost întărită de faptul că în lanurile în care grâul a fost căzut aproape în totalitate, totuși în zona aleilor tehnologice plantele erau în picioare. La plantele căzute, tulpina era îndoită, nu ruptă, iar rădăcina începea să iasă din pământ.
Atenție totuși la densitatea de semănat, pentru că influențează direct nivelul producției.

Greseli care ne costa - foto 2

„Am făcut tot ceea ce a depins de mine!” Asta nu este suficient!
Rapița are nevoie de un sol așezat și nivelat și de un pat germinativ bine mărunțit. Adâncimea de semănat fiind mică, variația umidității din stratul superficial de sol este mai mare. Sămânța are nevoie de o cantitate ceva mai mare de apă pentru imbibiție. Aceste caracteristici fac ca o pregătire deficitară (chiar dacă am făcut tot ce am putut) a patului geminativ să afecteze uniformitatea răsăritului și a creșterii plantelor (foto 2). Raportat la data calendaristică, plantele mai mari ar avea nevoie de un inhibitor de creștere, plantele mai mici, de o fertilizare suplimentară. Care va fi cea mai bună decizie tehnologică?
Dovada că ferma în cauză știe despre ce este vorba la rapiță este reflectată în foto 3, situație mult mai „apreciată” de plante.

„Operația reușită, pacientul mort!”
Ne place sau nu, prin sistemul de agricultură rupem un echilibru natural existent și specific unui anume loc. Si mai și mutăm de ici-colo buruieni, boli, dăunători. Or, prin sistemul de agricultură intensivă aplicat la scară mare trebuie să eliminăm sau să diminuăm la maximum competiția buruienilor, bolilor și dăunătorilor cu planta de cultură. De aceea se recurge foarte frecvent la mijloacele chimice de combatere a acestora. Agricultura ecologică poate hrăni un grup restrâns de indivizi, dar nu va putea hrăni toate gurile flămânde. Cel puțin nu în viitorul foarte apropiat.

Greseli care ne costa - foto 4

Importanța erbicidării preemergente
Încă auzim frecvent că erbicidarea nu a avut efect. Însă comparați în foto 4 zona neerbicidată din dreapta cu cea erbicidată din stânga. La o asemenea presiune de infestare, este posibil să mai scape câteva buruieni, dintre care o parte vor mai muri după răsărire. Totuși, doza de erbicid nu trebuie mărită peste toleranța plantei de cultură. Eficiența în combaterea buruienilor va crește, dar va induce stres și asupra culturii (foto 5 - Efectul negativ al supradozării erbicidului).

Greseli care ne costa - foto 5
Anumite decolorări sau pete care apar pe frunzele plantelor, cu excepția celor cauzate de patogeni, sunt simptome de carență de nutriție. Aceasta nu înseamnă în mod necesar că planta nu are de unde lua elementul respectiv, ci că, probabil, asimilarea acelui element este stânjenită temporar.
Este și cazul albirii frunzelor la rapiță (foto 6). Fenomenul este mult mai intens după unele erbicide, dar l-am întâlnit cu intensitate mai redusă și în culturi care nu au fost erbicidate sau doar în vetre în parcele care arătau o stare foarte bună a plantelor (foto 6, dreapta).

Greseli care ne costa - foto 6
În foto 7 ar putea fi un reglaj defectuos al combinei? Sau s-a apelat la un prestator „grăbit”? Sau o furtună a culcat plantele? Pierderea este foarte mare.

Greseli care ne costa - foto 7
Vă dorim vreme și vremuri bune!

Text și foto:
Octavian şi Mirela GULER


Articol publicat in revista Ferma nr. 19 (180) din 1-15 noiembrie 2016

Vizualizat: 383 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga MASSEY FERGUSON 7722: Un tractor care lucrează în orice condiţii Brinkman - Let’s improve together
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?