Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Piaţa terenurilor a intrat în viteza a cincea

Publicat: 13 mai 2018 - 01:15
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În vreme ce în alte ţări europene terenurile agricole sunt deţinute şi exploatate de către agricultorii ţărilor respective, la noi, 40 la sută din suprafaţă aparţine deja, cu acte în regulă, străinilor. Pe de altă parte, cererea mare de teren a condus la creşterea accelerată a preţurilor. În ultima perioadă, valoarea terenurilor pur şi simplu a explodat, ajungând la sume incredibile, greu accesibile fermierilor români.

 

O radiografie a situaţiei tranzacţiilor terenurilor agricole din câteva judeţe ale României puteţi citi în rândurile următoare.

Teren de vanzare_b

ARAD: 300 de oferte de vânzare pe zi
Nici n-am intrat bine în 2018, că tranzacţiile cu terenuri agricole, cel puţin în vestul ţării, stau să explodeze. De la Ioan Martin, directorul executiv al Direcţiei Agricole Arad, aflăm că în ziua discuţiei noastre cu dânsul, la sediul instituţiei pe care o conduce au sosit 180 de oferte de vânzare. “Conform datelor noastre, în 2017 Direcţia Agricolă Arad a procesat 16.000 de oferte de vânzare cu terenuri agricole, cifră care ne clasează pe locul doi pe ţară din acest punct de vedere, după judeţul Timiş, care are însă o suprafaţă agricolă de 700.000 de hectare, adică dublu comparativ cu Aradul. Iar anul acesta, după cum a început, vorbim de un număr şi mai mare de vânzări de terenuri agricole. Astfel că în două-trei zile am primit pe diverse căi, poştă, fizic etc., aproximativ 600-700 de cereri. Numai în data de astăzi, când discutăm noi aceste lucruri, am înregistrat 180 de oferte de vânzare”, declară Ioan Martin.
Posibil să fie vorba şi de o avalanşă de solicitări, din cauza zilelor libere din perioada sărbătorilor, însă trendul este unul clar: tranzacţiile cu terenuri agricole sunt în mare vogă. “Să spunem şi că este posibil ca nu chiar toate ofertele de vânzare să se concretizeze la notar ca tranzacţii finale, din diverse motive, cel puţin într-o primă fază. Însă media anuală pe 2017 a fost de circa 300 de oferte pe zi, ceea ce totuşi reprezintă ceva semnificativ”, ţine să precizeze Ioan Martin.

10.000 de euro hectarul
Referitor la criteriile după care sunt cumpărate terenurile agricole, printre cele mai importante se numără calitatea solului şi amplasamentul. “Contează evident calitatea solului, dar şi amplasamentul. Terenurile situate la şosea ori cele cu acces la drumuri principale sunt mai scumpe, putând ajunge la preţuri de 10.000 de euro hectarul. Cumpărătorii doresc probabil să investească mai departe în aceste locaţii, unde pot construi hangare de utilaje ori alte tipuri de construţii necesare fermei”, explică directorul executiv al DADR Arad.
Cine sunt cumpărătorii avizi după terenuri agricole în judeţul Arad? “Cei care doresc să cumpere terenuri agricole sunt în principal români, dar avem şi italieni, nemţi, olandezi, spanioli”, susţine Ioan Martin.
În privinţa preţurilor terenurilor agricole, acestea variază între 1.000 şi 10.000 de euro hectarul. “Cele mai ieftine sunt terenurile din zonele de deal, care se tranzacţionează cu preţuri cuprinse între 1.000 şi 2.000, chiar 3.000 de euro hectarul. Iar cele mai scumpe sunt terenurile de la şes, care costă între 6.000 şi 10.000 de euro hectarul. Preţurile depind în primul rând de calitatea solului şi de amplasament”, arată Ioan Martin.

DOLJ: cei mai mulţi cumpărători sunt români
Dacă aţi crezut că doar vestul ţării prezintă interes crescut pentru cei care doresc să investească în terenuri agricole, fiind mai aproape de Europa Occidentală, s-ar putea să vă înşelaţi. Pentru că nici judeţul Dolj nu stă ,,rău” la acest capitol.
“Zilele acestea e un volum de muncă fantastic, nu doresc să exagerez, dar pur şi simplu suntem sufocaţi de numărul mare de oferte de vânzare la terenurilor agricole. Primim cereri încontinuu, pe care noi suntem obligaţi să le analizăm pe toate cu mare atenţie”, îşi începe relatarea Adrian Popa, director executiv al Direcţiei Agricole Dolj.
Interlocutorul nostru declară că, în ultimii doi ani, la Direcţia Agricolă Dolj au fost înregistrate cereri de înstrăinare a terenurilor agricole însumând 50.000 de hectare. “De la intrarea în vigoare a reglementărilor actuale privind tranzacţiile cu terenuri agricole, noi am avut înregistrate cereri pentru o suprafaţă totală de aproximativ 50.000 ha, reprezentând 30.000 de oferte. Numai în 2017 am avut cereri pentru circa 5.000 ha”, susţine Adrian Popa.
Conform directorului DADR Dolj, majoritatea cumpărătorilor de terenuri agricole o reprezintă firme şi cetăţeni români. “Cei mai mulţi cumpărători sunt românii, firme ori persoane fizice, însă avem şi cetăţeni străini, în special din Belgia, Italia şi Scoţia”, arată Adrian Popa.
Cât priveşte preţurile practicate în judeţul Dolj, aflăm că în sudul ţării acestea variază între 1.000 de euro şi 5.000 de euro hectarul. “Preţuri mai mici, între 1.000 şi 2.000 de euro hectarul sunt înregistrate în sud, prin zona Băileşti. În schimb, în partea de nord, prin Melineşti, Filipaşi, de exemplu, terenurile au preţuri de 4.000-5.000 euro/ha. Preţurile diferă în funcţie de cât sunt de productive solurile, de amplasament, de suprafaţă”, explică Adrian Popa.

SUCEAVA: de la 90 de euro/hectar în sus
Trendul vânzării terenurilor agricole se menţine crescător de cel puţin doi ani încoace şi în judeţul Suceava. “Direcţia Agricolă Suceava a înregistrat, în 2016, 2.971 oferte de vânzare, iar în 2017 am totalizat 3.002 oferte. Ca suprafeţe agricole, în 2016 am avut 1.456 hectare iar în 2017, 1.529 hectare, corespunzătoare ofertelor de vânzare menţionate”, susţine Duţu Haralambie, director executiv al DADR Suceava.
Reprezentantul Guvernului în teritoriu spune că în nordul ţării o parte din terenurile agricole au ajuns în proprietatea cetăţenilor străini. “În 2016, străinii au cumpărat 166 ha, iar în 2017, 163 ha. Este vorba de cetăţeni din Elveţia, Anglia, Austria şi Germania. Dar există foarte multe cazuri în care străinii cumpără terenuri prin intermediul unor societăţi comerciale româneşti deţinute tot de către ei”, declară Duţu Haralambie.
În opinia interlocutorului nostru, la Suceava preţurile practicate în tranzacţiile cu terenuri agricole depind în primul rând de viclenia cumpărătorilor şi mai puţin de alţi factori cum ar fi calitatea solului şi amplasamentul. “Conform evidenţelor Direcţiei Agricole, în 2017 s-a înregistrat un nivel maxim de preţ al terenurilor de 0,212 lei per metru pătrat (n.n. - aproximativ 460 euro/ha), respectiv un nivel minim de 0,043 lei per metru pătrat (n.n. aproximativ 93 euro/ha). Preţurile diferă după cum au putut amăgi oamenii, acesta a fost în Suceava criteriul principal, nu calitatea solului. Apoi, dacă a vândut unul, vecinul lui s-a gândit că poate vinde şi el, şi tot aşa…”, explică Duţu Haralambie.

BRAŞOV: 968 de oferte pentru 1.062 de hectare, în 2017
Centrul ţării nu face excepţie pe piaţa terenurilor agricole, în sensul că şi aici numărul tranzacţiilor este în creştere. Una uşoară. “În 2017 am înregistrat 968 de cereri de vânzare, pentru o suprafaţă de 1.062 hectare, iar în 2016 am avut 892 de cereri corespunzătoare a 1.135 de hectare”, declară Mihail Gyero-Popa, director DADR Braşov.
Anul precedent, preţul mediu al unui hectar a ajuns la 1.000 de euro. “În judeţul Braşov, în 2017, preţul minim a fost de 1.900 lei hectarul (n.n. - 413 euro), întâlnit mai ales în zona Rupea, la păşuni. Dar în general, terenul s-a vândut în medie cu 5.000 lei hectarul (aproximativ 1.000 euro - n.r)”, susţine Mihail Gyero-Popa.


Harta cu pretul terenurilor_b
NOTĂ: Preţuri stabilite în funcţie de calitatea solului, amplasament şi negocieri
SURSA: Direcţiile agricole judeţene şi anunţuri de mica publicitate


SOLUŢII EXISTĂ: DOBÂNZI DE 2% ŞI CREDITE PE 15 ANI
Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, spune că preţurile terenurilor agricole sunt o consecinţă logică a cererii. “Dacă există cerere de terenuri agricole, şi aţi văzut că există, atunci este logic ca şi preţurile să crească. Numai că 40% din terenuri au ajuns în proprietatea străinilor, iar dacă lucrurile evoluează aşa în continuare, agricultorii români vor ajunge rău. (…) Nu vor mai fi agricultori români în România”, susţine Laurenţiu Baciu.
Mâhnit, reprezentantul LAPAR continuă: “După fabrici, nu le-a mai rămas decât să lichideze terenurile agricole. Când îi întrebi, toţi spun că, într-adevăr, pierderea terenurilor e un dezastru pentru România, dar nimeni nu face nimic să schimbe situaţia. Desigur, parlamentarii ar trebui să acţioneze de urgenţă prin modificarea legislaţiei. Însă o fac?!”
Emil Dumitru, preşedinte Pro Agro, critică în primul rând acei cumpărători, firme şi persoane fizice, care folosesc terenurile în alte scopuri fără legătură cu producţia agricolă. “Faptul că se cumpără terenuri pe care se desfăşoară activităţi agricole este în regulă. Ceea ce nu este în regulă este atunci când anumite fonduri de investiţii fac speculă imobiliară cu terenurile. Din păcate, lipsa unor structuri de finanţare cum sunt, de exemplu, anumite fonduri care să finanţeze fermierii cu dobândă subvenţionată pentru cumpărarea de teren agricol, îşi arată efectele”, susţine Emil Dumitru.
Ce soluţii ar avea fermierii români? “Să se acorde credite subvenţionate, ca în Polonia, cu o dobândă de 2% pe o perioadă de 15 ani. Vorbim de tot felul de politici agricole, dar nu facem ceva concret ca să ajutăm fermierii români”, arată liderul Pro Agro.

 

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/207 (ediţia 1-14 februarie 2018)

Vizualizat: 248 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?