Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Piaţa mică a terenurilor: cine vinde, cine cumpără?

Publicat: 13 mai 2018 - 02:12
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Vânzarea terenurilor a devenit o temă sensibilă. Mai ales vânzarea pământului către cetăţenii din alte ţări europene a generat reacţii asemănătoare celor din anii nouăzeci, când participanţii la anumite mitinguri strigau în stradă: ”Nu ne vindem ţara”. Tranzacţiile au loc însă în cadru legal, în baza tratatului de aderare a României la UE şi a Legii 17/2004, care a adus noi reglementări în piaţa funciară. 

Toată lumea a direcţionat mesajul spre cumpărători, dând deoparte vânzătorul, adică pe bietul cetăţean român (sătean sau orăşean) care nu vinde de cele mai multe ori fiindcă îl dau banii afară din casă. Vinde fiindcă are nevoie de bani şi este firesc să se îndrepte fix către cumpărătorul care oferă preţul cel mai bun.

teren de vanzare_b

Pârloaga din depărtare
Explorând site-urile direcţiilor agricole, am ajuns şi pe pagina DADR Iaşi. Vreau să felicit de la bun început instituţia ieşeană pentru transparenţa de care dă dovadă în comunicarea informaţiilor despre piaţa funciară din judeţ. Cu un singur click pe rubrica ”Vânzare-cumpărare terenuri agricole”, am avut acces la o interesantă bază de date. Mai întâi ofertele, care merg până în anul 2014, când a fost emisă Legea 17. Sunt afişate mii de oferte, venite de la proprietari, mici proprietari, cele mai multe suprafeţe scoase la mezat fiind sub un hectar, chiar şi suprafeţe de 0,01 ha. Timp şi răbdare să ai să parcurgi cât mai multe oferte, ca să vezi cum stau lucrurile în realitate: cine anume vinde, locuieşte la sat sau la oraş, ce suprafaţă vinde? Mulţi proprietari au adrese la oraş, în special în Iaşi, muncipiul de reşedinţă. Acest fapt indică imposibilitatea micilor proprietari de a lucra efectiv acele terenuri, pe care au fost nevoiţi să le arendeze. Când a apărut un cumpărător şi a oferit preţul cel mai mare, ei nu au ezitat să vândă. Desigur, unii proprietari sunt săteni, locuiesc chiar în comuna în care deţin pământul. Unul dintre ei este Petre Mănescu, din satul Zagavia, comuna Scobinţi. Mi-a atras atenţia suprafaţa scoasă la vânzare: 2,80 ha. În oferta de vânzare afişată pe site-ul direcţiei agricole se află adresa săteanului şi numărul de telefon, aşa că l-am sunat imediat ca să aflu detalii. Omul mi-a spus că terenul scos la vânzare se află departe de locuinţa sa, la câţiva kilometri, în plin câmp. A fost recâştigat după 1990, în urma unor procese istovitoare purtate de mama sa. Femeia a lucrat pământul un singur an, apoi a trecut la cele veşnice. Fiul său, Petre, a lucrat şi el terenul tot un singur an: ”A fost un an secetos, nu s-a făcut nimic. Dacă aş fi dat terenul cuiva să-l lucreze, n-ar fi avut să-mi dea un bob în toamnă, l-aş fi acuzat că mi-a furat sămânţa în primăvară şi n-a mai semănat nimic”. Descurajat, săteanul a renunţat să mai cultive terenul, care, de-a lungul anilor, s-a transformat în pârloagă, iar mai târziu l-a luat în arendă un crescător de ovine, dar acesta finalmente a plecat din zonă.

Tranzacţia vieţii
Cu timpul, în zona comunei Scobinţi, s-a format o asociaţie agricolă, dar au venit şi fermieri atât români, cât şi din alte ţări europene, cum ar fi Italia şi Austria. Ieşeanul nostru a dat terenul, cel de 2,80 ha, în arendă unei societăţi agricole cu capital austriac, Verena Farm S.R.L., cu sediul în localitatea Bădeni. ”Mi-au dat arendă bună, la început 800 kg de grâu/ha, apoi 1000 kg/ha. Mi-au achitat arenda, nu am de ce să mă plâng, au fost corecţi”, îmi spune săteanul. La un moment dat a avut loc o discuţie între sătean şi reprezentanţii firmei Verena Farm S.R.L. pentru tranzacţionarea terenului. S-au înţeles şi au urmat întocmai paşii legali. Mai întâi, Petre Mănescu a întocmit dosarul, cu oferta de vânzare, semnată în 17 februarie 2017, şi cu acceptarea ofertei de vânzare, venită din partea firmei la data de 21 februarie 2017. Primăria a înaintat dosarul către DADR Iaşi, care l-a analizat şi a emis în 20 martie 2017 avizul final. Tranzacţia a fost parafată, iar în conturile săteanului din Scobinţi au intrat 40.000 de lei. ”Am discutat înainte şi cu câţiva români de-ai noştri, dar niciunul nu a vrut să dea mai mult de 2000 euro/ha, adică vreo 9000 de lei. M-a căutat şi o italiancă, mi-a oferit 12.000 de lei. Austriacul mi-a oferit 15.000 de lei. A fost cel mai bun preţ. N-am mai stat pe gânduri”, îmi spune ieşeanul.

Planul de cheltuieli
De ce şi-a vândut Petre Mănescu terenul de 2,80 ha din câmpul comunei Scobinţi? Distanţa faţă de locuinţa sa a contat, precum şi faptul că plătea ca proprietar un impozit substanţial. Dar a mai avut un motiv: un vecin de-al său a scos la vânzare o suprafaţă de teren din care a vrut să cumpere şi el o parte, vreo 8000 mp. A mai vrut să cumpere şi o bucată de teren de 1500 mp, situată tot în apropiere. Cu banii primiţi de la austriac, Petre a achiziţionat cele două terenuri. Apoi şi-a mai cumpărat o moară pentru furaje, second-hand, care l-a costat 3500 de lei, dar şi un motocultor pentru care a cheltuit 7000 de lei. Omul e sudor de profesie, are 50 de ani şi ţine încă în mâini frâiele gospodăriei sale. Creşte şi porci, anul acesta având în ogradă 20 de exemplare. Dacă ar fi vândut terenul cu 9000 de lei/ha, ar fi încasat cu vreo 15.000 de lei mai puţin. Dacă îl vindea cu 12.000 lei/ha, cât i-a oferit italianca, ar fi încasat cu 6300 lei mai puţin.
Căutând pe internet date despre Verena Farm SRL am aflat că firma austriacă are ca obiect de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez). Deci, face agricultură, nu foloseşte terenul pentru tranzacţii speculative. Potrivit unei informaţii publicate în 2014 într-un ziar local, societatea agricolă din Austria lucra atunci 688 ha. Desigur, firma este unul din sumedenia de cumpărători de terenuri agricole în judeţul Iaşi, majoritatea covârşitoare a acestora fiind cumpărători români, după cum relevă lista publicată pe dadris.ro.

1000 de lei pentru jumătate de hectar
Am accesat apoi site-ul DADR Mureş, care relevă că numai în luna ianuarie au fost publicate peste o sută de oferte de vânzare, în timp ce în a doua jumătate a anului trecut, acestea numără câteva sute. Dau click pe sărite şi aflu că printre ofertele publicate în 5 ianuarie, de pildă, se află şi cea a Georgetei Băluţ din Sighişoara. Femeia şi-a propus să vândă trei terenuri de 0,70 ha, 0,43 ha şi 0,30 ha în comuna Viişoara. Preţul cerut 4200 lei, 2580 lei, respectiv 1800 lei.
În 20 decembrie 2017, Kiss {tefan, cu domiciliul în oraşul Sfântu Gheorghe, figurează cu o ofertă de vânzare care constă într-un teren de 0,25 ha, din comuna Aţintiş, preţul fiind de 3125 lei. Oferte sunt multe în judeţul Mureş, dar, deocamdată, sunt afişate puţine avize finale, care au deschis calea către notariat, pentru perfectarea tranzaţiei. Au fost emise de DADR Mureş şapte avize finale, în anul 2017. Kiss {tefan şi Georgeta Băluţ aşteaptă încă acest aviz. Alţii au fost cei care şi-au vândut pământul. De pildă, Kosa Rosalia, cu domiciliul în Sângeorgiu de Mureş şi Ciorbă Viorica din Târgu Mureş. Dar cine au fost cumpărătorii? Terenul Rosaliei Kosa (0,4 ha, cu 10.500 lei) a fost achiziţionat de Arnocom Farm SRL, prin reprezentantul legal Charmetant Alexis Gilles Raphael, în calitate de preemptor arendaş. Terenul Vioricăi Ciorbă (0,17 ha, cu 2000 lei) a fost cumpărat de Emil-Florian Hădărău, în calitate de preemptor arendaş. Un alt cumpărător a fost Mircea Tomuleţiu, care a achiziţionat 0,4 ha de la Emil Muntean din Sighişoara, preţul fiind de... 1000 lei! Pe aceeaşi suprafaţă, Rosalia Kosa a primit de la firma Arnocom Farm 10.500 lei. Remarcăm o diferenţă mare de preţ per unitatea de suprafaţă în acelaşi judeţ, situaţie observată şi în alte judeţe.
În concluzie, piaţa terenurilor agricole îşi urmează propriul său curs; tranzacţiile se desfăşoară în condiţiile legii, cumpărătorii sunt de regulă arendaşii terenurilor respective şi au ca obiect de activitate producţia agricolă, majoritatea covârşitoare a vânzătorilor domiciliază la oraşe, iar cercetând listele cumpărătorilor, am observat că cei mai mulţi achizitori sunt cetăţeni români.


IALOMIŢA: INFORMAŢII OFICIALE INCOMPLETE
Site-ul DADR Ialomiţa nu oferă, din păcate, informaţii complete aşa cum am descoperit pe site-urile direcţiilor agricole din Iaşi şi Mureş. Instituţia cu sediul în Slobozia a publicat tabele cu numele ofertanţilor, numele localităţilor - fără să ştim dacă este vorba de localitatea unde se află domiciliul lor sau unde se află terenul -, suprafaţa scoasă la mezat şi preţul cerut pentru un hectar. În rest nimic: nu listă cu avize finale, nu acceptări ale ofertelor de vânzare.
Să vedem cam cât cer ialomiţenii pe pământul lor. Rodica Alina Burlacu şi alţii (e vorba, deci, de o proprietate indiviză) vor să vândă zece hectare şi cer 15.000 lei/ha. Negustorul Ilie vrea să vândă 2,46 ha şi cere 30.000 lei/ha. Lista e lungă, sunt sute de oferte, dar nu ştim, aşa cum am spus, dacă au fost sau nu finalizate. Ar fi fost bine dacă funcţionarii din Ialomiţa ar fi urmat exemplul colegilor lor din Iaşi, Mureş şi din alte judeţe şi ar fi publicat informaţiile complete. Legea 17/2014, prin art. 12, prevede că MADR, împreună cu structurile subordonate, adică direcţiile agricole, ”asigură publicarea ofertelor de vânzare-cumpărare pe site-ul propriu”. Or, de pe site-ul dajiialomiţa.ro lipsesc ofertele de cumpărare, adică acele acceptări ale ofertelor de vânzare, ca să nu mai vorbim de avizele finale. E foarte important să avem informaţiile complete. În acest fel putem verifica tot soiul de mesaje lansate în spaţiul public. Nimic nu poate demonta mai eficient o manipulare decât o informaţie


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)

Vizualizat: 444 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?