Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Petrică Azoiţei este un partener de cursă lungă

Publicat: 04 iulie 2018 - 12:37
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

S-a întâmplat ca cei mai buni crescători de vaci pentru lapte din România să fie şi ingineri mecanici la bază. Petrică Azoiţei, administratorul Agroind Focşani, este unul dintre aceste fericite cazuri. La urma urmei, totul este mecanică pe lumea aceasta. Inclusiv universul! 

Povestea lui Petrică Azoiţei nu va putea fi cuprinsă niciodată în întregime doar într-un articol de revistă. Şi, aşa cum arată biroul acestui fermier, nici măcar pereţii nu sunt îndeajuns pentru câteva clipe din această poveste. Aici sunt afişate festiv diploma de merit, dar şi fotografiile de la câteva dintre momentele importante din istoria Agroind Focşani. Momente în care ferma a sărbătorit fie un sfert de veac de colaborare cu firma Claas (fermierul se mândreşte cu faptul că este fan Claas şi are o relaţie cordială cu moştenitoarea acestei uimitoare afaceri de familie, Cathrina Claas), ori 24 de ani de când cultivă hibrizi Monsanto sau 19 ani de când livrează lapte către Danone (fermierul aminteşte că Danone a ajutat ferma oferindu-i bani cu împrumut în momente dificile şi la nevoie). Toate aceste parteneriate sunt dovezi clare că la Doaga (localitatea în care se desfăşoară activitatea Agroind Focşani) primează relaţiile ferme, corecte şi, evident, reciproc avantajoase!
Ferma Agroind Focşani a făcut obiectul vizitelor a trei miniştri ai Agriculturii, ultima fiind chiar în octombrie, anul trecut. Moment în care Petre Daea a luat ferma la pas rapid, urcându-se cu pantofii săi lustruiţi pe silozul - care era supus compactării în acele momente - şi admirând grajdul ridicat de firma Hoermann acum şapte ani. Tot în fotografii am zărit patru ambasadori care i-au călcat pragul fermei anul trecut. Ambasadorii Angliei, Ucrainei, Ungariei şi Republicii Moldova. Dar şi tot felul de fotografii de la delegaţiile de fermieri din străinătate care au purces până la Doaga ca să culeagă informaţii despre vaca de lapte din România. Acum Petrică Azoiţei creşte şi aproape 200 de vaci de carne. În plus, fermierul lucrează aproape 900 hectare de teren, irigate în totalitate.

Uzina de carne din DetaClick pe poza pentru galerie!

Record absolut la producţia de lapte: 68 litri/zi/vacă
Deşi pare a fi un om dur, ca mai toţi fermierii de altfel, sensibilitatea sa se observă în lacrima vărsată atunci când ascultă Balada lui Ciprian Porumbescu. Emoţia îi aduce de fiecare dată aminte că a ascultat-o în grădina cu pomii înfloriţi din localitatea natală a compozitorului. De altfel şi vacile fermierului sunt melomane, ascultă cu plăcere Bach, Rachmaninoff sau Ravel, iar laptele împrumută acel ceva care rămâne la nivelul spiritual. Asta se vede şi în cantitatea de lapte pe care o dau zilnic vacile. Potrivit inginerului şef al fermei, Dănel Cosma, producţia medie în ziua vizitei mele a fost de 32 litri/cap de vacă. Adică 12.000 litri/zi de la 381 de vaci la muls. În total, numărul vacilor cu lapte (după definiţia europeană) era de 479. Cât priveşte vârfurile de producţie, campioana absolută, la a doua fătare, a avut o producţie de 68 litri într-o singură zi. Tot la capitolul excelenţă se situează şi o vacă primipară care a dat 38 l/zi. Ambele recorduri sunt proaspete, ceea ce înseamnă că genetica folosită, combinată cu întreţinerea profesionistă, dă roade. Dacă în 2011, la inaugurarea grajdului construit de Hoermann, producţia medie era de 25 l/cap de vacă, iată că în fiecare an aceasta a crescut cu câte un litru per cap de vacă.

Modernizările continuă
La Doaga, anul agricol trecut a fost unul peste medie, ne-a asigurat mâna dreaptă a administratorului firmei, Dănel Cosma, care lucrează în fermă din anul 1993, cu un an înainte de a prelua Petrică Azoiţei Agroind Focşani. Trebuie spus că în acel moment ferma avea o datorie de 15 miliarde lei vechi la o dobândă uriaşă - 150%! Ca să înţelegem dimensiunea datoriei, era vorba de 775.000 dolari în acel moment. Timp de un deceniu au plătit ca să achite datoria, iar acum ferma este pe profit, cu proiecte de investiţii în biogaz şi planuri de modernizare. Acum câteva luni au cumpărat, printr-un proiect european, tancuri de răcire noi, cu o capacitate de 28.000 litri (2x8.000 l şi 2x6.000 l).
Livrarea laptelui are loc o dată la două zile, către Danone.

Luigi Radu, şeful Claas România, în vizită la Agroind Focşani
Luigi Radu, a cărui vizită la Doaga a coincis cu deplasarea mea la Agroind Focşani, a fost interesat de absolut tot ce a văzut în exploataţie şi mai ales de ferma de vaci. Am avut şi norocul ca o viţică să fie născută în timp ce ne apropiam de creşă. Încă era cu vaca, aflată la prima fătare, dar părea o mamă extrem de iubitoare. Era în primul sfert de oră al vieţii, apoi, în maxim o oră avea să fie despărţită de mamă. Am aflat că masculii sunt vânduţi cât mai rapid, iar cumpărătorii sunt două firme româneşti, una din Suceava şi alta din Slobozia, dar mai sunt şi localnici care achiziţionează câte 2-3 viţei, pentru că nu au ce face cu laptele vacilor pe care le cresc în gospodării.

Vaca de lapte este un mecanism complex
Când am ajuns la grajdul inaugurat acum 7 ani, am aflat că absolut toate materialele au fost aduse din Germania, iar doi lucrători nemţi l-au montat în cinci zile. „Nici măcar o gaură nu a fost dată în plus sau altundeva, decât la locul potrivit”, povestea Dănel Cosma despre eficienţa germană.
Am remarcat că patul de odihnă al animalelor se baza pe paie, care sunt mult mai prietenoase cu picioarele vacilor decât un covor, spune fermierul. Dotările sunt la nivel de cinci stele, cu “fitness”, muzică simfonică, ventilare şi duşuri pentru temperaturile ridicate din vară. Sala de muls este un DeLaval P 2100 Parallel 2X12 şi este deservită de un singur angajat. Cât priveşte întreg grajdul, doi oameni se ocupă de tot, având un program fracţionat pe mulsul de dimineaţă şi mulsul de seară. Un alt angajat asigură programul de libere şi concedii.
Cum spuneam în introducere, Petrică Azoiţei este unul dintre inginerii mecanici care au revoluţionat sectorul de vaci cu lapte din România. Mecanicii ştiu că programul de întreţinere înseamnă prelungirea vieţii oricărui mecanism. Iar vaca de lapte, aşa cum o spune şi dr. Mihai Petcu, este un mecanism complex care reacţioneză perfect la un program strict şi la o grijă permanentă pentru o bună funcţionare. De sufletul lor se ocupă toţi oamenii din fermă, dovada fiind faptul că vacile sunt blânde şi vin la mângâiere la primul semn. La Doaga, animalele sunt tratate cu dragoste şi respect şi asta se vede lejer chiar şi de către un ziarist!


UN SFERT DE VEAC DE PARTENERIAT CU CLAAS
Luigi Radu, Managerul de Marketing şi Vânzări al Claas România, a venit la Doaga ca să marcheze oficial un sfert de veac de colaborare cu Petrică Azoiţei. Alături de Luigi Radu, în fermă l-am prins şi pe directorul DAJ Vrancea, Ticu Costandache, pe care l-am mai întâlnit de cel puţin câteva ori în deplasările prin judeţ, semn că este acolo unde trebuie şi la timpul prezent.
Şeful Claas România şi-a dorit să vadă ferma în întregul ei. De la creşă, până la padocul în care odihneau o parte din utilajele Claas pe care Agroind Focşani le foloseşte cu spor. Am zărit un Jaguar, cea mai bună combină de recoltat furaje din lume, achiziţionat în 2008. Combina a recoltat la Doaga mii de tone de porumb pentru siloz, fără mari probleme de funcţionare. „Abia acum uzura hederului ar fi o problemă”, povesteşte Dănel Cosma. Luigi Radu spune că cea mai bună soluţie ar fi achiziţionarea unui Jaguar nou.
Am mai remarcat un Tucano 320, două încărcătoare telescopice Claas Scorpion şi două cositori Disco 3100 F, una dintre ele chiar lângă o semănătoare de păioase Horsch Pronto 4 DC. Semn că utilarea fermei este cel puţin la o cotă înaltă. Luigi Radu s-a arătat interesat de remorcile tehnologice fabricate de Himel - Futtermischer, care nu sunt prea complicate, dar au pereţii foarte bine întăriţi în dreptul şnecului amestecător. Fapt care a condus la achiziţionarea lor, deoarece acela era locul unde apărea uzura cel mai rapid. Fermierul spune că le-a văzut la AgriPlanta RomAgroTec şi le-a şi comandat reprezentantului Himel în România.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/209 (ediţia 1-14 martie 2018)

Vizualizat: 130 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?