Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Perspectivele culturii de rapiţă în 2017

Publicat: 05 martie 2017 - 20:18
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În ultimii ani, am început să ne obişnuim să vedem în cultura de rapiţă de toamnă oportunitatea unei investiţii cu un grad ridicat de siguranţă, cel puţin atunci când comparăm această cultură cu altele (cereale păioase, porumb etc.).

Spunem investiţie, deoarece rapiţa de toamnă este una dintre culturile care, deşi nu este foarte dificilă din punct de vedere tehnologic, “înghite” un volum considerabil de inputuri. De aici şi dificultatea unei decizii, de cele mai multe ori extrem de dureroasă şi pe care mulţi fermieri au început deja să o evalueze: întoarcerea culturii.

În cele ce urmează, încercăm să trecem în revistă cele mai importante elemente care conduc la alegerea unei astfel de soluţii.
• Epoca de semănat. Ultimii 4-5 ani ne-au obişnuit cu toamne lungi, blânde şi chiar cu ierni care, deşi nu au excelat în abundenţa precipitaţiilor şi a stratului de zăpadă necesar, au oferit condiţii de supravieţuire satisfăcătoare pentru cultură. Temperaturi negative de -15oC sau chiar -20oC au fost puţine şi de cele mai multe ori s-au manifestat imediat după căderi de zăpadă suficiente pentru a proteja plantele.
• Absenţa precipitaţiilor din toamnă. Reversul medaliei, cu implicaţii directe asupra epocii de semănat, este tendinţa semănatului cât mai devreme, de cele mai multe ori chiar cu 25-30 de zile faţă de epoca recomandată. Motivul? Necesitatea de a beneficia de puţinele precipitaţii care, de cele mai multe ori, sunt prezente în a doua jumătate a lunii august/debutul lunii septembrie. Semănatul foarte devreme, pe lângă o dezvoltare accelerată a plantelor şi implicit utilizarea la limita abuzului a retardanţilor de creştere, conduce la o talie mare care, în condiţiile unui strat de zăpadă subţire sau în absenţa acestuia, favorizează distrugerea plantelor, în condiţii de temperaturi scăzute.
• Excesul de umiditate. Dacă efectele lipsei precipitaţiilor după semănat sunt evidente prin absenţa sau întârzierea mare în răsărire, lipsa de uniformitate, dezvoltarea inegală, golurile etc., toate favorizând atacul ulterior al dăunătorilor şi infestarea cu buruieni, nici excesul de umiditate nu conduce la nimic bun. De aceea, eliminarea apei de pe semănăturile de rapiţă este necesară, deoarece băltirea provoacă moartea plantelor din cauza lipsei de aer. Pentru prevenire, imediat după semănat sau la desprimăvărare, se trasează brazde pentru scurgerea apei de pe terenurile cu umiditate în exces.
Nu vom insista în acest articol asupra celorlalte verigi tehnologice: fertilizare, erbicidare, control al dăunătorilor.

Rapita_b
Cum procedăm cu rapiţa afectată de ger?
În ultima vreme, ne-am confruntat cu două episoade de ger. Dacă cea mai mare parte a Olteniei şi a Bărăganului au putut beneficia de un strat de zăpadă relativ consistent, acolo unde viscolul nu l-a subţiat, în zone extinse din Moldova, Transilvania şi Banat culturile de rapiţă au fost serios afectate de temperaturile scăzute.
Rămâne de văzut, odată cu creşterea temperaturilor şi cu repornirea în vegetaţie a culturilor de toamnă, în ce măsură decizia întoarcerii culturii de rapiţă afectată este una corectă. Rapiţa este o specie “programată” genetic să dezvolte uşor, în condiţii bune, ramificaţii viguroase, acestea la rândul lor putând compensa, de cele mai multe ori suficient de bine, producţia pierdută din cauza densităţilor scăzute.
Aşadar, este important, înaintea oricărei decizii de renunţare la cultura de rapiţă şi de reînsămânţare a altei culturi, să evaluăm, cât mai obiectiv, câteva elemente, odată cu repornirea în vegetaţie:
• Numărul de plante/mp - un număr de minim 25 de plante/mp reprezintă, în cazul hibrizilor moderni, o densitate suficientă pentru atingerea unor niveluri de producţie mai mult decât decente (2-2,5 tone/ha);
• Gradul de îmburuienare - cu cât este mai redus, cu atât şansele culturii de a compensa pierderile printr-o dezvoltare ulterioară sunt mai mari;
• Atacul dăunătorilor - în măsura în care poate fi ţinut sub control sau, ideal, lipseşte (aici ne referim în special la atacul rozătoarelor).
Nu în ultimul rând, adaptarea tehnologiei de cultură la condiţiile din teren, şi aici ne referim în special la folosirea stimulatorilor de creştere şi dezvoltare şi a nutriţiei extraradiculare, sunt tot atâtea elemente care, în final, pot conduce la o cultură profitabilă şi la evitarea pierderii investiţiilor în sămânţă, îngrăşăminte de bază, produse de protecţia plantelor etc.
Dar despre acestea şi multe altele într-un articol viitor.

Constantin RADU
Director Tehnic
PRUTUL SA


PRUTUL - PARTENERUL DE ÎNCREDERE AL PRODUCĂTORILOR AGRICOLI
Prutul, companie cu capital integral românesc, este unul dintre cei mai importanţi jucători din industria de agribusiness din România şi, totodată, unul dintre principalii producători de ulei vegetal din ţara noastră.
Prin parteneriatul cu cei mai importanţi furnizori de inputuri care activează în România, compania asigură producătorilor agricoli, prin echipa sa comercială distribuită la nivel naţional, toată gama de inputuri (seminţe, îngrăşăminte, pesticide) de care aceştia au nevoie pentru înfiinţarea şi întreţinerea unor culturi profitabile.

Logo Prutul_b

Vizualizat: 2910 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

CEL MAI NOROCOS VIZITATOR DE LA AGROMALIM 2017

CEL MAI NOROCOS VIZITATOR DE LA AGROMALIM 2017

CONSTANTIN PETRAŞ, din Arad, este cel mai nororcos vizitator al Târgului Agromalim din 2017. Acesta a câştigat o junincă gestantă din rasa Bălţată Românească, oferită de Camera de Comerţ Arad, cu sprijinul Revistei FERMA, care a fost sponsor al marelui premiu.
Interviu cu:
CONSTANTIN PETRAŞ
RODICA PETRAŞ
GHEORGHE SĂPLĂCAN, director SCDCB Arad

Reporter Agroinfo: Violeta Mâţ
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Utilaje Väderstad la Agromalim 2017 Titan Machinery la Agromalim 2017
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?