Performanţă fără frontiere - record la sfecla de zahăr: 77 tone la hectar

Acest nivel înalt productiv obţinut în ferma sa de la Girov este comparabil cu producţiile obţinute în marile ferme occidentale. „Anul trecut am făcut experienţe la sfeclă, am avut variante şi cu 81 de tone, dar nu producţie totală, ci numai în câmpul experimental”, ne-a declarat fermierul.

Vasile Pop-Silaghi a continuat precizând că o atenţie deosebită a acordat-o corectării pH-ului solului prin administrarea de carbonat de calciu. A realizat o fertilizare de bază din toamnă cu fosfor şi potasiu, iar înainte de semănat a făcut o nutriţie suplimentară. În perioada de vegetaţie s-a îngrijit să asigure culturii un optim de dezvoltare prin aplicarea unor tehnologii performante de protecţie fitosanitară. Pentru că fără soluţii adecvate de protecţie a culturii nu pot fi obţinute cantităţi mari la hectar şi, bineînţeles, nici o rată ridicată de profit pe unitatea de suprafaţă. Investiţia în tehnologia de cultivare a sfeclei l-a costat ceva mai puţin de 2.000 de euro la hectar.

Record după record
Lui Vasile Pop-Silaghi îi place ceea ce face şi, mai mult decât atât, îi place competiţia, să se bată cu performanţa, mai ales că a fost atlet laureat la numeroase concursuri naţionale şi nu numai. În „amfiteatrul performanţei” din ferma Vălenii Doamnei de la Girov, unde fermierul amenajează an de an loturi demonstrative cu o adevărată colecţie de soiuri, cu diverse variante de tehnologie la mai multe culturi, au fost obţinute şi alte recorduri productive. Bunăoară, în anul 2014, Vasile Pop-Silaghi a realizat cea mai mare producţie din România la cultura de porumb în condiţii de neirigare - 19.200 kg la hectar, de aproape cinci ori mai mult decât media naţională.
Anul acesta la grâu a realizat 8,2 tone/ha, la cartof - 52 de tone/ha; acestea sunt bornele care-i atestă indiscutabil parcursul profesional excepţional.

RENUNŢĂ LA CARTOF!?
Am remarcat o umbră de tristeţe pe chipul lui Vasile Pop-Silaghi. De ceva vreme i-a încolţit în minte un gând, şi anume ca de la anul să renunţe la cartof, cultura care l-a consacrat şi pentru care a făcut un doctorat cu tema: “Cercetări privind producerea cartofului pentru sămânţă”, susţinut în anul 1999 la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, sub îndrumarea regretatului academician Matei Berindei. Când Vasile Pop-Silaghi a vrut să renunţe la doctorat, distinsul profesor, supranumit “părintele cartofului în România”, i-a trimis o scrisoare ale cărei slove fermierul din Girov le ţine şi astăzi în ventricolul drept al inimii: „Odată, în viaţă, poate o să vrei să intri într-un local unde se cere ţinută obligatorie şi o să constaţi că nu ai cravată. O să-ţi pară rău. Poate n-o să fie nevoie, dar vor fi momente când o să vrei să intri şi nu ai cravată… Doctoratul e ca o cravată”, şi-a amintit Vasile Pop-Silaghi.
Acum, cultura cartofului a ajuns să nu mai fie profitabilă, este aducătoare de stres, necesită multă forţă de muncă şi pune din ce în ce mai multe probleme pe partea de comercializare. Sunt câteva dintre motivele pentru care Vasile Pop-Silaghi ar putea renunţa la a cultiva cartoful.

 Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)