Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

PE ŞLEAU şi FĂRĂ PATIMĂ despre Agricost IMB

Publicat: 16 iunie 2019 - 16:29
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La începutul lunii aprilie am luat Insula Mare a Brăilei la pas, însoţit de preşedintele Consiliului de Administraţie al Agricost, Lucian Buzdugan. Am avut ocazia să pun întrebări şi să primesc răspunsuri la multe dintre nelămuririle mele, spre a le aduce în atenţia voastră!

Aşa am aflat cum cerealele păioase hotărăsc destinul fraţilor viabili în funcţie de resursele şi de condiţiile din lan. Aproape că plantele îţi spun cum va fi anul agricol.

AgricostClick pe poza pentru galerie!

Minimum tillage şi agricultura de precizie aduc un profit sustenabil
Cât priveşte abordările tehnologice precum minimum tillage şi evitarea tasărilor, acestea se leagă cu agricultura de precizie şi cu utilajele gândite de Lucian Buzdugan, maşini care dintr-o singură trecere fac ca o cultură să fie realizată. Bob cu bob. Cu norme de semănat stricte, cu oameni care mângâie pământul cu genunchii de parcă s-ar ruga unui Dumnezeu agricol.
La un moment dat am surprins un adevărat colocviu pentru lucrările solului executate cu blândeţe. Fără agresiuni inutile! Aş avea multe de spus, dar oricum Lucian Buzdugan le spune mai bine decât orice reprezentant al Academiei de {tiinte Agricole şi Silvice. Dacă cineva m-ar întreba pe mine, aş spune că Lucian Buzdugan şi mulţi alţi mari fermieri din această ţară ar trebui să fie principalii factori determinanţi în realizarea politicilor agricole. Dar cine să mai ţină cont de asemenea oameni care fac din vise realităţi şi niciodată din bugete grase risipă inutilă?!...

Brazda e vie, miroase a pâine dospită
Soluţiile tehnologice pot fi urmărite live pe device-ul preşedintelui - director al consiliului de administraţie Agricost IMB. Legătura acestuia cu calculatorul s-a perpetuat din primul său an în agricultură, unde a sosit din postura de şef de promoţie. Provocarea a fost imediată şi încă din primul an a fost numit şef de fermă de vaci cu lapte. Acolo a şi realizat primul program pentru calculator privind reproducţia bovinelor. Programul se numea EPRET (Evidenţa Producţiei şi a Reproducţiei într-o Exploataţie de Taurine) şi a fost scos la vânzare, însă în România nici o fermă nu a fost interesată să-l cumpere, dar a avut un oarece succes în China. Acum, Lucian Buzdugan proiectează utilaje şi spaţii de nutriţie ideale pentru plantele sale. Dar şi cu grijă pentru sol, acolo unde în cei şapte ani de minimum tillage a reuşit să dubleze cantitatea de humus din stratul de 8 cm şi speră să-l dubleze în următorii ani până la 10 cm. Brazda e vie, miroase a pâine dospită, a ouă de insecte, a râme şi a apă disponibilă pentru satisfacerea seminţelor.
Fabrica de deshidratare a lucernei avea aproape gata încă o linie de producţie desenată paralel, iar în curând se va dubla capacitatea instalată în acest moment, prin construirea a încă două fabrici pentru deshidratarea lucernei. Dar şi a porumbului siloz. Lucrurile evoluează cu o viteză demnă de predat generaţiilor viitoare. Tocmai de aceea mi-am propus să dicutăm pe şleau despre ce se întâmplă în realitate aici, dincolo de efuziile de naţionalism şi aproape socialism de baltă din ultima vreme legate de tranzacţia dintre arabi şi Constantin Duluţe, cel care deţinea pachetul majoritar al Agricost IMB.

Agricost_b

Demontarea unor mituri false despre Agricost
Mi-aş dori să fiu scurt, dar, sincer, nu se poate! Ar fi aiurea să vă lansez şi eu câteva sloganuri cu... “Nu ne vindem ţara” sau mai ştiu eu ce altă aberaţie naţionalist-fantezistă, când, de fapt, avem în faţă un tablou limpede şi de netăgăduit pe care ne facem că nu-l vedem! Mai precis, hai să vorbim despre fiecare capăt de acuzare la adresa vânzării pachetului majoritar de acţiuni de către fostul administrator, Constantin Duluţe către acţionarii firmei Al Dahra Agriculture LLC din Emiratele Arabe Unite. Printre primele acuzaţii ar fi faptul că IMB a fost vândută arabilor, ceea ce este absolut total fals. Aşa cum am mai spus-o de multe ori, chiar din perioada în care vânzarea de acţiuni era doar un zvon. Cum ar putea să vândă Agricost IMB ceva ce nu deţine?! Agricost IMB deţine doar un drept de exploatare al terenului agricol pe o perioadă determinată de timp, în baza unui contract de concesiune semnat cu ADS. Contract similar cu alte zeci sau poate sute pe teritoriul României.
A doua intoxicare naţionalistă este faptul că statul român pierde bani în urma acestui contract de vânzare de acţiuni! O altă bazaconie foarte uşor de demontat. Cum să explic mai clar de atât faptul că în urma tranzacţiei nu se modifică nimic în contractul de concesiune, ceea ce înseamnă că atât obligaţiile, cât şi facilităţile rămân la fel. Asta înseamnă, oameni buni, că dacă nu se făcea această vânzare, ADS, recte statul român, ar fi încasat exact aceeaşi redevenţă/ha ca şi până acum! Ce anume s-a pierdut aici?! 0 lei!
Apoi s-a vorbit mult de faptul că arabii vor pune numai lucernă în Insulă, ceea ce este împotriva tuturor regulilor agronomice, iar Lucian Buzdugan, preşedintele - director al consiliului de administrare al Agricost IMB, a demontat aceste aberaţii cu multă delicateţe.

Agricost_b

Unde pierde şi mai ales ce pierde România??
Alţii au susţinut că România pierde producţia de pe cele 57.000 ha, ceea ce este iar un fâs naţionalist-aberant. În fiecare an, România „pierde” milioane de tone de cereale în acelaşi fel, numai că se numeşte export! Chiar Agricost IMB exporta 38.000 tone de lucernă deshidratată din totalul de circa 40.000 tone, deoarece nu găseşte cumpărători la intern (dacă Agricost vindea toată lucerna la intern, încasa în plus sprijin cuplat în valoare de multe sute de mii de euro!). Constantin Duluţe ar fi trebuit să facă piramide din baloţii de lucernă până la cer?? Ce să mai vorbim de faptul că depindem net de export cu toată agricultura. Chiar şi cu umbra de zootehnie pe care o mai avem! Asta înseamnă că toţi fermierii sunt vânzători de neam şi ţară?

Agricost_b

Ar fi multe de spus, chiar şi faptul că banii rezultaţi în urma acestei tranzacţii sunt o formă de capital pe care un investitor român o are acum la îndemână şi, aşa cum îl cunosc pe Constantin Duluţe, sunt convins că are deja planurile de investiţii făcute!
Iar arabii care administrează acum terenul concesionat de Agricost de la ADS în IMB fac deja investiţii de 50 de milioane de euro în schimbarea în totalitate a parcului de utilaje, optând pentru variante conservative, cu care să se realizeze lucrări ale solului minime spre evitarea degradării prin eroziune a terenului agricol. Să nu mai vorbim de faptul că angajaţii români ai Agricost IMB au negociat salarii mai mari, ceea ce va duce la bunăstarea lor, precum şi la creşterea taxelor către stat! Iar exportul agricol extracomunitar aduce beneficii, atât la balanţa comercială pe produse agro-alimentare, puternic dezechilibrată, a României, cât şi avantaje din partea UE.

Agricost_b

Deci, unde pierde şi mai ales ce pierde România din această tranzacţie privată?! Până şi notarii au avut de câştigat, să nu mai vorbim de toate autorităţile statului care au dat sau au cerut avize şi certificate de tot felul!
În schimb, nu vedem cum se degradează terenul agricol asaltat de fermierii dornici de profit cu orice preţ. Vorbim de naţional şi ţară, dar ne facem vacanţele în Caraibe sau în Insulele Azore ori pe Coasta de Azur. Strigăm lozinci şi nu încercăm să citim măcar două rânduri dintr-o revistă. Vrem ca ziariştii să ne apere, dar nu cumpărăm nici măcar un ziar. Aş vrea să nu mă pronunţ, pentru că eu mă simt parte, ca şi voi, a acestei ţări, pe care o iubesc! Iar dacă acuzaţiile aduse tranzacţiei privind Agricost IMB ar fi fost reale, eu aş fi fost primul care ar fi târât pe jos cu mojicii care ar fi îndrăznit să ne fure pâinea de la gura copiilor! Aşa cum fac unii politruci care strigă lozinci şi îşi văd de vândut ţara ca şi când au fost “fătaţi” direct proprietarii României!

Agricost_b


Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/236 (ediţia 15-31 mai 2019)

Vizualizat: 240 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?