Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pe piaţa grâului, preţurile încă se joacă!

Publicat: 14 iunie 2020 - 22:39
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Mare parte din grâu este calamitat, pe piaţa cerealelor se poartă negocieri pentru a "coace" preţul noii recolte, iar procesatorii au în vedere scumpirea pâinii.

Prefaţez acest articol cu postarea amară a unui fermier constănţean greu încercat de secetă: "«Recoltat» grâu 2020! Anul acesta stabilim un nou record! Din păcate este unul negativ! Producţie 0 kg/ha”. Pe trei sute de hectare.
În toamna anului trecut au fost însămânţate 2,9 milioane de hectare cu grâu, orz, secară, orzoaică şi rapiţă. Potrivit ministrului Agriculturii, acum sunt calamitate peste un milion de hectare, cea mai mare suprafaţă regăsindu-se în judeţul Constanţa - 416.000 ha, urmată de Tulcea (129.000 ha), Ialomiţa (123.000 ha), Brăila (97.000 ha), Buzău (75.000 ha) şi Galaţi - 61.000 ha calamitate. În Dobrogea, „polul secetei”, deficitul de apă este de 2.000 mc/ha.

piata graului 01_b

Seceta face grâul praf

Opinia preşedintelui ASAS, Valeriu Tabără, este limpede: „Seceta nu a fost o joacă. Din păcate, nu s-a reacţionat la timp”. Pierderile la cereale sunt mari în Dobrogea, dar şi în Bărăgan, în sudul Moldovei şi chiar în centrul Câmpiei Române. La SCDA Teleorman pagubele la grâu sunt de circa 1-2 t/ha. În Brăila şi sudul Vrancei situaţia merge sigur spre catastrofă! Potrivit lui Vasile Datcu, liderul APA Brăila, în judeţ s-au depăşit 120 mii ha cu grâu calamitat sută la sută.

Criză de sămânţă

O altă problemă este asigurarea materialului semincer pentru la toamnă. „Urmează o inventariere la nivelul unităţilor din sistemul ASAS pentru a pune la dispoziţia MADR o situaţie clară privind asigurarea materialului semincer, iar MADR să dea drumul la certificate de sămânţă pentru marii producători, care printr-o tehnologie bună, pot obţine sămânţă de bună calitate şi în special din soiurile româneşti”, declară Tabără. 

piata graului 2_b

Competiţie inegală

Nicu Vasile, liderul LAPAR, susţine că în comparaţie cu ţările vest-europene, România pierde competiţia pe piaţa grâului şi pe fond climatic. „Aicea umplerea bobului este la 30 de zile; e o coacere forţată. Luna iunie vine cu temperaturi ridicate, fără ploi şi, efectiv, obligă cultura de grâu să piardă foarte repede apa. Pe când în ţările din Vest, unde au alt tip de climă, timpul de umplere a bobului este undeva la 60 de zile. De aceea discutăm de producţii medii mult mai ridicate decât în România. Acum noi tot aşteptăm ploile care ar mai putea redresa ceva din cultura de grâu. Eu cred că la nivel naţional producţiile vor fi cu cel puţin 30-40% mai mici”, a explicat Nicu Vasile.

Tot grâul semănat după porumb e calamitat

Interesantă este opinia avizată a unui specialist care lucrează în agribusiness. Acesta susţine că la înfiinţarea culturii de grâu a contat extrem de mult planta premergătoare. Tot grâul semănat după porumb e distrus în totalitate, pentru că terenul a fost secătuit de rezerva de apă. De asemenea, au cântărit şi cele trei zile geroase din luna martie care au afectat foarte multe soiuri, acestea s-au refăcut foarte greu, au pierdut startul şi de aici dezastrul!

piata graului 4_b

Urecheală europeană pentru blocarea exportului

De teama unor cantităţi de cereale insuficiente pentru piaţă, Guvernul a decis interzicerea temporară a exporturilor, ceea ce a creat o vie emoţie în piaţă. După nici zece zile, după intervenţia CE, Guvernul a renunţat la interdicţii, iar ministrul Agriculturii s-a înţeles cu exportatorii pentru ca cerealele să rămână în ţară. "Jocurile preţurilor, mai ales la cereale, le fac marii traderi şi marii fermieri, iar Guvernul României poate interveni doar prin rezervele de stat. De aceea, am fost nevoiţi să oprim exporturile şi de a-i aduce la aceeaşi masă pe aceşti traderi, de a negocia cu ei, în aşa fel încât să rămână suficiente rezerve în România, să avem pâine şi cereale, iar preţurile să nu crească”, a precizat Adrian Oros.
Unii analişti, precum Dragoş Frumosu, preşedintele Sindicatelor din Industria Alimentară, văd astfel lucrurile: consumul intern de grâu ar fi de circa 5 milioane tone: 3,5 mil. pentru panificaţie şi 1,5 mil. pentru furajarea animalelor. Ar mai trebui păstrat încă un milion sub diferite forme ca rezervă de stat, acoperind câteva luni de zile, iar dacă producţia este peste ceea ce avem nevoie, atunci se poate exporta.

Grâul din contractele futures e vândut

Liderul Sindicatelor din Industria Alimentară susţine că în România există 4-5 mari traderi de cereale care fac jocurile pe piaţă. Aceştia cumpără şi vând şi aşa câştigă! Acum se pare că nu prea vor avea ce vinde. Sunt fermieri care au făcut încă din toamnă contracte futures cu achizitorii. Alţii, nu puţini, s-au abţinut să contracteze recolta de teamă că nu vor realiza cantităţile stabilite. Chestiunea este că tot grâul din contractele futures e deja vândut!
Fermierii din Banat şi Câmpia de Vest, unde recolta pare să fie mai răsărită, aşteaptă să vândă la un preţ mai bun, în condiţiile unei cereri ridicate. În celelalte regiuni, traderii nu pot stabili un target, aşa că pe piaţa grâului, încă se joacă!
Despre previziunile Departamentului Agriculturii din SUA - USDA, citiţi în pag. 48 şi 50.

„Preţul grâului la bursă va creşte! Şi atunci obligatoriu se va majora şi preţul pâinii, care este mult sub preţul real! Scumpirea pâinii cu 25% este anunţată în urma unui calcul estimativ, însă nu va fi o certitudine”
DRAGOŞ FRUMOSU, preşedintele Sindicatelor din Industria Alimentară

piata graului 5_b


STOCURI LA FUNDUL SACULUI

În iunie panificatorii spun că rămân fără grâul din recolta veche! „Ministerul Agriculturii spune că a reuşit să creeze o rezervă. Dacă este grâu suficient până spre sfârşitul lui august, vom avea un stoc care ne va permite să facem pâine din grâu la preţul vechi. Dar nu ştiu cât timp vor rezista procesatorii, pentru că preţul făinii este acum cu 10% mai mare decât acum două luni”, spune Dragoş Frumosu.


un articol de
MARIAN MUŞAT

Vizualizat: 2030 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?