Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Păşunea şi păşunatul raţional (II)

Publicat: 25 iunie 2009 - 23:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten
Numeroasele studii şi cercetări, unele plecând de la simple observaţii făcute de crescătorii de animale interesaţi de cunoaştere şi progres, arată că numai printr-un păşunat raţional (planificat şi controlat), vegetaţia ierboasă de pe pajişti poate fi valorificată cu maximum de eficienţă de către animale. Un păşunat haotic, necontrolat, în care păşunea este supraîncărcată sau subîncărcată cu animale, precum şi păşunatul pe vreme excesiv de umedă sau în extrasezon, conduce la degradarea covorului ierbos al pajiştilor, scăzându-i eficienţa.

Click pe poza pentru galerie!

Ghidul călăuzitor al crescătorului de animale are ca punct de plecare stabilirea încărcăturii cu animale a unei păşuni şi continuă cu manageriatul efectivelor de animale şi al păşunii, pe toată perioada unui sezon.


Producţia şi necesarul de iarbă

Pentru stabilirea necesarului zilnic de iarbă trebuie precizat că atunci când se vorbeşte de toată gama de păşuni existente, gradul de valorificare a acestora prin păşunat variază foarte mult: de la 25 la sută pe terenuri umede, unde predomină rogozurile şi pipirigul, până la 95 la sută pe păşunile semănate, indiferent de zonă.

De asemenea, producţia de iarbă într-un sezon de păşunat este destul de neuniformă, mare la început şi mică spre sfârşit. Din aceste considerente, inclusiv ca o măsură de siguranţă, în condiţiile pedoclimatice existente în ţara noastră este bine ca necesarul de iarbă real să fie majorat în medie cu 30 la sută, (în tabelul 3 apare sub denumirea de necesar de iarbă calculat sau operaţional). Pentru o UVM (unitate vită mare) se calculează un necesar de 65 kg iarbă, care trebuie asigurat pe păşune.


Aspecte de comportament pe păşune

Pentru a înţelege mai bine necesitatea şi modalitatea de calcul pentru a stabili numărul şi mărimea tarlalelor în vederea practicării păşunatului raţional, trebuie să ţinem cont şi de relaţiile dintre sol, plante (iarbă) şi animale, derulate pe parcursul unui ciclu de păşunat.
Când spunem ciclu de păşunat, ne referim la numărul de zile în care animalele păşunează efectiv pe o suprafaţă de teren, precum şi la timpul scurs de la scoaterea animalelor de pe tarla şi până la reintroducerea lor la păşunat pe aceeaşi suprafaţă.

Orientativ, numărul de cicluri de păşunat (rotaţii) pe pajiştile naturale situate în zona montană este de 1-2, pe cele de deal de 3-5, iar pe pajiştile semănate de 5-6 sau chiar 7-8, în condiţii de irigare. Este evident faptul că, din acest punct de vedere, cheltuielile cu păşunatul raţional sunt mult mai justificate economic în condiţii de irigat şi pe pajişti semănate situate în zonele de deal şi de şes, faţă de cele de la munte, unde nu se pot realiza mai mult de 1-2 cicluri.


Numărul şi mărimea tarlalelor

• Numărul de tarlale (N.t.) în care va fi împărţită păşunea se stabileşte în funcţie de: numărul total de zile păşunabile dintr-un sezon (N.z.); numărul de cicluri de păşunat într-un sezon (N.c.); durata medie (în zile) a păşunatului pe o tarla (D.p.). Formula de calcul este următoarea: N.t. = N.z. : N.c. x D.p. în general, numărul de tarlale este de 6-12, sau chiar mai mare acolo unde păşunea este de calitate slabă.

• Marimea tarlalei (M.t.) depinde de numărul de animale ce păşunează (N. UVM), producţia de masă verde (P), exprimată în numărul de raţii (porţii) UVM de care dispune tarlaua şi de numărul de zile din perioada păşunatului pe o parcelă (N.z), după formula : Mt. = N. UVM x N.z : P., conform căreia rezultatul este exprimat în hectare.


Încărcătura cu animale a păşunii

Acest indicator de bază al păşunatului raţional exprimă suprafaţa de păşune necesară pentru întreaga perioadă de păşunat pentru 1 UVM La stabilirea necesarului de iarbă, în perioada de păşunat, nu toată iarba este consumată de animale, astfel că atunci când se stabileşte (calculează) încărcătura cu animale, trebuie ţinut cont şi de aşa-zisul coeficient de folosire (C.f) al păşunii. Cf se determină procentual în urma scăderii resturilor neconsumate raportate la producţia brută (totală):

Formula 1 pasuneClick pe poza pentru galerie!

Având, spre exemplu, o păşune de pe care se pot obţine 20.000 kg m.v./ha, din care 2000 kg sunt resturi neconsumate (refuzuri), C.f% = 20.000-2000 : 20.000 x 100 = 90.
Cunoscând aceste elemente, se poate trece mai departe la stabilirea încărcăturii cu animale/ha de păşune şi pe întraga suprafaţă de păşunat:

Formula 2 pasuneClick pe poza pentru galerie!

în care: Ia - încărcătura cu animale/ha de păşune; P - producţia totală de masă verde, kg/ha; Zp - zile de păşunat într-un sezon; Ci - necesarul zilnic de iarbă kg/cap.

Continuând cu exemplul anterior, pe aceeaşi păşune cu o producţie de iarbă estimată la 20.000 kg/ha, la un coeficient de folosire a ierbii de 90% şi un consum zilnic calculat (operaţional) de 65 kg m.v/cap, într-o perioadă de păşunat de 180 de zile, vom avea:

Formula 3 pasuneClick pe poza pentru galerie!

În final, încărcătura cu animale a întregii păşuni se determină prin înmulţirea suprafeţei păşunii (ha) cu încărcătura de animale (U.V.M/ha).

În următorul articol pe această temă vor fi prezentate două practici îmbunătăţite de păşunat raţional.

ELEMENTE DE CALCUL ALE PĂŞUNATULUI RAŢIONAL

Factorii de bază ai unui păşunat raţional, precum şi elementele care se iau în calcul la planificarea şi controlul activităţii pe păşune, sunt:

- producţia de masă verde/ha şi calitatea covorului vegetal;

- necesarul de iarbă pentru animale în perioada de păşunat;

- numărul de zile posibile de păşunat, într-un sezon;

- numărul de zile necesare refacerii covorului vegetal după fiecare păşunat;

- numărul de cicluri de păşunat într-un sezon;

- efectivul de animale (UVM), ca beneficiar direct al acestei actvităţi.


Tabelul 1: STABILIREA VALORILOR PENTRU PĂŞUNATUL RAŢIONAL
(date orientative)

Tabel 1 pasuneClick pe poza pentru galerie!

* Date orientative necesare stabilirii păşunatului raţional în funcţie de zona şi de altitudinea la care este situată păşunea


Tabelul 2: COEFICIENŢII MEDII DE TRANSFORMARE ÎN UVM

Tabel 2 pasuneClick pe poza pentru galerie!

*pentru principalele specii şi categorii de animale erbivore


Tabelul 3: NECESARUL ZILNIC DE IARBĂ
(în perioada de păşunat)

Tabel 3 pasuneClick pe poza pentru galerie!


ŞTIAŢI CĂ...

• Din motive sanitar-veterinare, dar şi pentru protecţia solului şi a plantelor, nu este bine să se menţină animalele la păscut pe aceeaşi suprafaţă mai mult de 5-6 zile, după care urmează o pauză de 20-40 zile pentru refacerea covorului vegetal. Larvele paraziţilor intestinali sunt inofensive timp de numai 5-6 zile de la începutul păşunatului, după care dacă animalele se manţin pe acelaşi loc, acestea se pot îmbolnăvi.

• În principiu, durata păşunatului pe aceeaşi suprafaţă trebuie să fie cât mai mică, iar cea de refacere a ierbii suficientă: aproximativ 16 zile în luna mai; 20 în iunie; 25 în iulie; 28 în august; 37 zile în septembrie, iar în octombrie păşunatul trebuie să înceteze cu 3-4 săptămâni înainte de apariţia îngheţului la sol.
Vizualizat: 2579 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?