Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Paradoxurile tranziţiei

Publicat: 03 februarie 2020 - 15:48
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Încă din primele zile ale Noului An, Ion Olteanu, fermier din sudul ţării, s-a dus în câmp să vadă care este starea de vegetaţie şi viabilitatea plantelor la semănăturile de toamnă.

Aşa face în fiecare iarnă, regulat şi cu temeinicie. Ajuns în teren, o uşoară umbră de mâhnire l-a cuprins atunci când a văzut urme de tractor pe o solă de grâu, deşi drumul de acces era relativ practicabil. „O chestie românească ce trădează lipsa de educaţie! Să nu mai vorbim de gunoiul aruncat pe marginea câmpurilor!”, a exclamat, uşor supărat, fermierul.

Ion OlteanuClick pe poza pentru galerie!

Ion Olteanu e mulţumit de cum arată culturile. A lucrat bine, aşa cum o face an de an, ciclu de ciclu, aşa cum a învăţat la facultate. Este absolvent de Horticultură la USAMV Bucureşti. După un timp a urmat şi o şcoală doctorală.
Lucrează peste 12.000 hectare de teren arabil, risipit în mai bine de 50 de localităţi, din câteva judeţe din partea de sud a ţării (Teleorman, Olt, Ilfov, Giurgiu şi Dâmboviţa), ceea ce presupune o ireproşabilă organizare a muncii şi un management flexibil şi competent.

„Aşteptăm zăpada”

În toamnă a ales să însămânţeze 8.000 de hectare cu grâu şi rapiţă. “Culturile se prezintă foarte bine. Cu grâul nu mi-am făcut probleme, dar la rapiţă am avut mari emoţii. Semănasem vreo 3.000 ha şi plantele nu răsăriseră în totalitate. A trebuit să renunţ la vreo 500 hectare. Acum mi-a mai venit inima la loc. Nu am aplicat nici un tratament fitosanitar pentru că nu a fost cazul. Ploile au venit ceva mai târziu, prin luna octombrie, după seceta prelungită din vară. Orz nu am semănat, deoarece nu există o piaţă consolidată şi, ca atare, preţul este batjocoritor pentru noi, cultivatorii! Avem 5.000 ha semănate cu grâu; e răsărit, uniform, înfrăţit, arată superb! Aşteptăm zăpada şi eu, şi grâul, dar mai ales rapiţa!”, ne-a declarat cultivatorul.

În câmp, germoplasmă românească de calitate

La grâu, agricultorul a aplicat erbicidul sistemic Rival Superstar 75 GD, în faza de înfrăţire a plantelor, la stadiul de 2-4 frunze. Întrucât produsul nu a avut aceeaşi eficacitate în cazul samulastrei de rapiţă, a fost nevoie să intervină şi cu alt erbicid. „De asemenea, am făcut tratamentul cu un insecicid pentru că am constatat în câmp presiunea dăunătorilor (a afidelor), ceea ce nu este caracteristic pentru grâu toamna. Fermierii din zonă care au cultivat orz s-au confruntat cu atacul unor boli specifice cerealelor, întrucât condiţiile climatice au fost favorabile dezvoltării fungilor”, a precizat producătorul agricol.
După cum ne spune, Ion Olteanu foloseşte, în general, germoplasmă românească dintr-un soi de... patriotism, dar şi genetică străină. Este mulţumit de renumitul soi Glosa, care „are indici de calitate superiori, dar producţiile sunt ceva mai mici”, cu o singură inovaţie: a suplimentat cantitatea de sămânţă la hectar. De asemenea, foloseşte varietăţi străine de la Probstdorfer Saatzucht, Avenue de la Limagrain şi Exotic de la KWS, soiuri mai productive, însă tributare indicilor de panificaţie, cu un conţinut mai scăzut de proteine şi de gluten.

„Vindem la recoltat şi pierdem cam cât câştigăm tot anul!”

Anul agricol trecut a început dezastruos; grâul a răsărit destul de târziu, în februarie, după care şi-a revenit. Producţia a fost foarte bună, dar cu calităţi modeste. „Noi suntem mulţumiţi. Avusesem semănate 5.000 ha şi am realizat o medie de 5.800 kg/ha, dar cu o calitate mai scăzută. Pentru noi a fost o producţie record în istoria fermei. Partea proastă e că a trebuit să vindem la recoltat, deşi avem capacităţi suficiente de stocare. Trebuie să ne plătim datoriile: leasingurile, ratele la bănci, furnizorii de inputuri pentru agricultură... E o mare tâmpenie: vindem la recoltat la un preţ destul de mic. Adică pierdem circa zece la sută, cât câştigăm tot anul de muncă. La rapiţă, pe trei mii şi ceva de hectare, am obţinut cam 3.000 kg/ha, media ultimilor cinci ani de cultivare. Cu marfa vândută la recoltat îşi bate toată lumea joc de tine!”, susţine Olteanu.
Fermierul consideră că producătorul agricol român trebuie să se capitalizeze suficient de bine, să aibă banii lui proprii de care să dispună şi să nu recurgă la creditele-furnizor. Dobânzile la achiziţia de îngrăşăminte - produse cu o pondere extrem de mare în structura costurilor de producţie - pot ajunge până la 0,9% lunar.

Floarea-soarelui - cultură... second-hand?!

La porumb s-a întâmplat un accident... climatic! Cultura promitea o producţie de circa zece tone la hectar. Dar cum nu a mai venit şi ultima ploaie necesară, „proba cântarului” a consemnat 8 tone/ha. Dacă recolta obţinută a fost acceptabilă, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu preţul. Acesta a fost dezastruos; ajunsese undeva la 450 de lei tona, când combinele mai erau încă în lan!
„La noi, floarea-soarelui nu este o cultură de... bază! Avem cu preponderenţă soluri acide şi în cazul ăsta putem pierde şi o tonă la producţia medie pe hectar. De aceea am realizat 2,5 tone/ha. Aplicăm amendamente calcaroase, dar nu dispunem de suficienţi bani; din 12.000 de hectare, abia de am reuşit să tratăm o mie. Ca o regulă, folosim produse speciale pe bază de carbonat de calciu”, a explicat fermierul, care a observat că dintr-un ciclu de cinci ani buni, trebuie să fie şi unul rău!

Statul să subvenţioneze amendamentele de sol

„Terenurile unde au fost aplicate amendamente au dat producţii cu cel puţin o tonă de grâu mai mult la hectar (dar şi ceva economie la aplicarea îngrăşămintelor), pentru că tratând, pH-ul solurilor bate spre neutru şi are loc o mai bună asimilare a azotului şi a fosforului de către plante. Problema acidifierii este una generală, mare parte din solurile României fiind deja acide. Aici statul ar putea interveni fie prin subvenţionarea amendamentelor, fie prin acordarea creditelor cu dobândă rezonabilă pe termen de şapte ani. Recuperarea investiţiei mari de 1.000 de lei/ha se face destul de anevoios. Aici ar avea de câştigat şi statul, prin taxe mai multe colectate, şi fermierul prin producţiile mai mari obţinute, şi mediul (fiind mai sănătos), şi populaţia, ce va fi protejată prin aplicarea unor doze mult mai reduse de îngrăşăminte!”, încheia inginerul Ion Olteanu.

Ion Olteanu_b

Ion Olteanu: „Vechea poveste: vindem producţia brută şi nu pe cea finită, care să aducă plusvaloare”.

Ionut Olteanu_b
AGROMAD CROPS - INVESTIŢIILE CONTINUĂ....

Societatea comercială Agromad Crops SRL din Conăeşti (Dâmboviţa), principala firmă din grupul controlat de Ion Olteanu, a fost înfiinţată în urmă cu aproape nouă ani. A ocupat un onorant loc întâi pe judeţ în Top Afaceri România 2019. Ca atare, cifra de afaceri înregistrată în 2018 a fost de 60.661.429 lei, iar profitul net de 508.555 lei, în timp ce numărul angajaţilor se apropie de o sută.
De la înfiinţare, compania a beneficiat an de an de investiţii considerabile în maşini şi utilaje agricole performante, valoarea întregului parc de mecanizare depăşind lejer zece milioane de euro. Dotarea tehnică a fost achiziţionată, în mare parte, prin contracte de leasing şi mai puţin prin proiecte cu finanţare comunitară.
În prezent, Agromad Crops dispune de capacităţi de stocare pentru aproximativ 18.000 de tone, din care 10.000 tone reprezintă silozuri standard tip celulă.
Si investiţiile continuă…


Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

 

Vizualizat: 2073 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!