Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Parada hibrizilor de porumb în platforma de la Vezendiu

Publicat: 10 octombrie 2019 - 10:03
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Eveniment de amploare regională la Vezendiu, în judeţul Satu Mare, unde Promat Tăşnad împreună cu partenerii de la Agrotex Carei şi Agroind Cauaceu au organizat, pe 5 septembrie a.c., "Ziua Porumbului", manifestare ajunsă deja la ediţia cu numărul zece, la care au asistat peste şapte sute de fermieri din zonă şi alţi circa două sute de reprezentanţi ai companiilor furnizoare de inputuri.

Sub soarele arzător al unui început de toamnă cu speranţe ridicate pentru majoritatea agricultorilor din nord-vestul ţării, am asistat la o adevărată paradă a hibrizilor de porumb, pe care companiile producătoare de seminţe (unsprezece la număr) au pus-o în scenă cu sprijinul distribuitorilor de produse pentru protecţia plantelor. Şi pentru că interesul faţă de acest eveniment este din ce în ce mai mare parcă de la un an la altul, Cristian Moldovan, proprietarul şi administratorul societăţii Promat Comimpex, a invitat fermierii să aibă o atitudine proactivă. „De anul viitor ne dorim ca fermierii să se implice mai mult în dezvoltarea acestor platforme tehnologice, începând cu lucrările de pregătire a terenului, semănatul culturii, aplicarea tratamentelor fitosanitare şi până la recoltare. Să împărtăşim experienţa noastră tuturor celor interesaţi şi, de ce nu, să ascultăm ideile dumneavoastră. Pentru că se fac multe eforturi până se ajunge la produsul final şi e bine să ştiţi care sunt ingredientele. Sper să acceptaţi această provocare!”, spunea acesta înainte ca mulţimea să se împrăştie care încotro pentru întâlnirea cu specialiştii care au pus umărul la realizarea platformei de la Vezendiu.

Ziua Porumbului_b

An dificil pentru culturile de primăvară
Pentru acest eveniment, gazdele au alocat o suprafaţă de 18 hectare, pe care au fost cultivate 142 de varietăţi de porumb, din toate grupele de maturitate. Separat, a fost conceput şi un modul de floarea-soarelui, în care au fost folosiţi doar hibrizi de tip high-oleic. „Din punct de vedere pedoclimatic, a fost un an dificil pentru culturile de primăvară. Am fost nevoiţi să înfiinţăm porumbul şi floarea în condiţii de deficit de umiditate. Din această cauză a trebuit să abordăm cu mare atenţie activităţile de pregătire a terenului şi întreţinerea culturii, pentru a nu pierde rezervele de apă din sol. Precipitaţiile cele mai consistente le-am primit în luna mai, 200 de litri, însă mari beneficii nu am avut de pe urma acestor ploi pentru că o bună parte s-a evaporat”, constata Marian Coneac, directorul tehnic de la Promat.

Producţii mulţumitoare
În primăvară, pe terenurile administrate de Promat au fost înfiinţate 2.000 de hectare cu porumb şi 540 hectare cu floarea-soarelui. Din estimările preliminare, ar trebui să rezulte o producţie medie la hectar de cel puţin 8 tone la porumb, respectiv în jur de 3,5 tone la floare. „Avem parcele cu porumb unde probabil vom recolta şi 11,5, poate chiar 12 tone. Ceea ce este extraordinar în condiţii de neirigat. Şi ţinând cont de faptul că în iulie şi august am înregistrat doar 7 litri de precipitaţii în această zonă”, susţine Marian Coneac. Circa 70 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb este alocată hibrizilor Dekalb, alte 20 de procente sunt ocupate cu genetica firmei Corteva şi restul de zece la sută cu hibrizi KWS. Care a performat cel mai bine anul acesta vom afla spre sfârşitul lunii, după ce se va încheia campania de recoltare.
Preţurile nu sunt poate cele mai favorabile, iar profitul este diminuat semnificativ de costurile cu arenda. „Noi am ajuns să dăm astăzi cea mai mare arendă din România. Ne ducem la peste 1.700 de lei pe hectar. Nu avem încotro şi suntem obligaţi să licităm, deşi acest preţ este oarecum artificial umflat. Facem eforturi disperate de a achiziţiona terenuri pentru a exclude cât mai mult această nesiguranţă. În zona Careiului, un hectar de teren agricol costă astăzi 8.000-9.000 de euro!”, se plânge fermierul sătmărean.

1,96 milioane de hectare cu porumb hibrid
Prezentă şi ea la acest eveniment, Maria Cîrjă, marketing manager la Corteva Agriscience, prevede o scădere a producţiei medii la hectar anul acesta pentru cultura porumbului, dar asta nu se va simţi, pentru că au crescut suprafeţele. „La nivel de ţară, producţia medie la hectar va fi mai mică cu vreo două tone decât cea de anul trecut. Dar în timp ce sudul, estul şi o parte din Oltenia au suferit, în general, din cauza secetei, în nordul şi vestul ţării producţiile vor fi mai mari comparativ cu anul trecut. Bărăganul nu va mai avea recoltele fantastice din 2018. Totuşi, să nu uităm că au crescut suprafeţele însămânţate cu porumb hibrid cu aproape 260.000 de hectare, la 1,96 milioane hectare pe ţară, din cauza faptului că mulţi au fost nevoiţi să renunţe la rapiţă”, consideră reprezentanta Corteva. Potrivit acesteia, în zona de nord-vest a României, cel mai cultivat hibrid de porumb din portofoliul Corteva este P9911, urmat de P9903 şi P0216. Dar pentru a evita presiunea secetei şi a-şi asigura o oarecare protecţie, fermierii au început să cultive şi hibrizi semi-timpurii. De aceea P9415 îl veţi găsi în multe ferme din această zonă. „Avantajul acestuia este că, prin iulie când se instalează secetea, polenizarea a avut loc deja şi atunci fermierii sunt mai puţin expuşi la acest fenomen”, susţine Maria Cîrjă.

Cine şi-a împărţit riscul va avea de câştigat
Concluziile evenimentului le-a formulat Daniel Grosz, director tehnic al companiei Bayer pe zona de vest, care consideră că regiunea acesta va avea parte de recolte bune la culturile însămânţate în primăvară. „La floarea-soarelui, lucrurile sunt foarte clare în acest moment. Achizitorii acordă bonusuri importante pentru floarea high-oleică, care este un produs foarte căutat. Deşi au existat băltiri şi anumite presiuni de boli, culturile se prezintă destul de bine, anunţând producţii peste media ultimilor ani. În ceea ce priveşte porumbul, sunt fermieri care şi-au împărţit riscul foarte bine şi probabil vor obţine producţii record anul acesta. Hibrizii tardivi au avut însă de suferit din cauza lipsei de precipitaţii din ultima parte a perioadei de vegetaţie. Sperăm că şi preţurile vor mai creşte puţin”, afirmă reprezentantul Bayer.

Marian Coneac_b
Marian Coneac: „În loc să dăm 300 kg de îngrăşământ solid, am aplicat doar 120 kg de îngrăşământ lichid la unitatea de suprafaţă. Am lucrat mai multe hectare cu un consum mai mic de motorină, cu oameni mai puţini şi logistică redusă. Iar eficienţa a crescut semnificativ”.

Maria Cirja_b

Maria Cîrjă: „La nivel de ţară, producţia medie de porumb la hectar va fi mai mică cu vreo două tone decât cea de anul trecut. (...) Bărăganul nu va mai avea recoltele fantastice din 2018”.

Daniel Grosz_b

Daniel Grosz: „La porumb, sunt fermieri care şi-au împărţit riscul foarte bine şi probabil vor obţine producţii record anul acesta”.

 Ionut Tamba si Ion Voinea_b

FERTILIZAREA LICHIDĂ O ÎNLOCUIEŞTE PE CEA SOLIDĂ
Pentru a face faţă condiţiilor specifice acestui an, Promat a renunţat la fertilizarea solidă în favoarea celei lichide, astfel încât să rezulte o mai bună eficienţă a utilizării substanţei active. „În condiţiile în care nu plouă suficient, anumite fracţii din fertilizanţii solizi nu au cum să fie utilizate de către sistemul radicular al plantei. Şi nu trebuie deloc ignorat faptul că dintre toate verigile tehnologice specifice culturii porumbului şi a florii-soarelui, secvenţa fertilizantă şi cea fito-protectivă sunt destul de costisitoare”, ne-a explicat inginerul agronom Marian Coneac. Diferenţele de producţie dintre parcelele în care s-au utilizat fertilizanţi solizi şi cele în care s-a aplicat fertilizarea lichidă ar trebui să fie în jur de 300-400 kg în plus la hectar în favoarea suprafeţelor fertilizate cu substanţă lichidă, pe lângă faptul că şi cheltuielile au fost mai reduse în acest caz!


GENETICĂ SUTĂ LA SUTĂ ROMÂNEASCĂ
Ion Voinea, director de produs la KWS, a ţinut să evidenţieze importanţa adaptabilităţii geneticii la specificul local. „Suntem singura multinaţională din România care are un centru de breeding, o staţiune specializată pe ameliorarea porumbului. Şi acum avem în piaţă hibrizi sută la sută româneşti, adaptaţi perfect condiţiilor de la noi, chiar dacă genetica este proprietatea KWS. Spre exemplu, Karpatis putem spune că este un hibrid autohton, în ideea în care ambii genitori au fost creaţi în România. La fel este şi cazul lui Kashmir şi Kapitolis. Mai sunt însă şi alţi hibrizi la care cel puţin unul dintre genitori a fost creat în România”, ne-a explicat specialistul, în timp ce Ionuţ Tamba, reprezentantul zonal de vânzări, ne-a atras atenţia asupra faptului că, spre mândria KWS, Kashmir este primul hibrid de porumb creat în România şi comercializat în Franţa! În condiţiile acestui an, cu diferenţe de temperaturi foarte mari între noapte şi zi până în faza de 8-10 frunze, cel mai puţin afectaţi au fost hibrizii KWS din categoria ClimaControl3, care au o stabilitate mai mare, constata Ion Voinea.

Articol publicat în revista Ferma nr. 16/243 (ediţia 15-30 septembrie 2019)

Vizualizat: 252 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?