Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pajiştile semănate în sistemul furajer din zona de câmpie

Publicat: 14 mai 2019 - 13:41
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pajiştile semănate, cunoscute şi sub denumirea de pajişti temporare (cultivate în sistemul de rotaţie cu alte culturi), s-au extins foarte mult în ţările cu o zootehnie mai dezvoltată, ca urmare şi a unor programe speciale de cercetare în domeniul creării unor soiuri performante din specii de graminee şi leguminoase de pajişti.

Ca urmare, pajiştile semănate formate din amestecuri sau asociaţii de specii de graminee şi leguminoase prezintă numeroase beneficii agronomice, economice şi de mediu: creşterea randamentului de producţie faţă de culturile pure (monoculturi), realizarea unui furaj echilibrat în proteine şi energie, eşalonarea optimă a producţiei în perioada de păşunat, generarea unor economii financiare la nivel de fermă (prin reducerea fertilizării cu azot), un impact mai puţin negativ asupra mediului (reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră şi a levigării nitraţilor din sol). Pajiştile semănate contribuie direct la menţinerea nivelului de fertilitate a solurilor, prin creşterea materiei organice azotate şi ameliorarea structurii acesteia.

Pasune_b

Amestecuri speciale de specii de graminee şi leguminoase de pajişti
În prezent, la nivel mondial, circa 70% din suprafaţa cultivată cu pajişti semănate sunt formate din amestecuri speciale de specii de graminee şi leguminoase de pajişti. Alegerea tipurilor şi a structurilor de specii (sau soiuri) componente ale amestecurior de specii de graminee şi leguminoase pentru înfiinţarea de pajişti semănate este o lucrare complexă, bazată pe o pregătire profesională de specialitate şi pe cunoaşterea unor factori de natură biologică, tehnologică şi climatică, ce condiţionează reuşita acestor culturi, respectiv: particularităţile biologice şi ecologice ale speciilor de pajişti (mai ales nivelul de competitivitate), specificitatea lucrărilor agrofitotehnice, modul de utilizare (prin cosire sau păşunat), condiţiile de sol şi de climă ale zonei. Astăzi, pentru a facilita, într-o anumită măsură, tehnologia cultivării de pajişti semănate, seminţele de graminee şi de leguminoase de pajişti sunt comercializate sub formă de amestecuri standardizate, cuprinzând o mare diversitate de tipuri de amestecuri pentru zone climatice diferite şi moduri speciale de folosinţă. Interesul pentru aceste tipuri de amestecuri standardizate a crescut şi în ţara noastră, însă se recomandă să se evite amestecurile formate din specii şi soiuri mai puţin adaptate zonei de cultivare.

Pasune_b
Particularităţile pedoclimatice ale zonelor de câmpie din ţara noastră determină şi aplicarea unor măsuri speciale de cultivare a pajiştilor semănate, destinate atât pentru folosirea prin cosire, cât şi pentru păşunatul direct cu animalele. În funcţie de condiţiile naturale ale zonei de câmpie, în urma a numeroase studii efectuate, pentru ţara noastră, în componenţa tipurilor de amestecuri de pajişti semănate intră următoarele specii mai importante de graminee şi leguminoase de pajişti: raigras peren (Loliul perenne), păiuş înalt (Festuca arundinacea), trifoi alb (Trifolium repens), ghizdei (Lotus corniculatus). Combinaţia simplă sau complexă a amestecurilor dintre aceste specii influenţează puternic productivitatea şi calitatea furajului, durata şi modul de folosire, producţia animalelor şi a produselor animaliere.

Pasune_b

Speciile recomandate prezintă următoarele caracteristici importante:
• Raigrasul peren regenerează bine după cosire sau păşunat; capacitate mare de înfrăţire; rezistenţă moderată la secetă, dar îşi reia creşterea când condiţiile devin favorabile; rezistenţă ridicată la temperaturile scăzute; specie tipică pentru păşunat şi rezistenţă ridicată la călcatul animalelor.
• Păiuşul înalt este o plantă rustică, cu o mare rezistenţă la secetă şi la temperaturile scăzute din timpul iernii; suportă umiditatea în exces; capacitate mare de concurenţă; creşte bine atât pe soluri grele, cât şi pe cele uşoare; se foloseşte prin cosire sau păşunat.
• Trifoiul alb: refacere rapidă după cosire sau păşunat; rezistenţă ridicată la defoliere; capacitate mare de concurenţă; rezistenţă la păşunat; valoare furajeră ridicată; perenitate mare.
• Ghizdeiul: grad ridicat de adaptabilitate la diferite condiţii de climă şi de sol; capacitate mare de autoînsămânţare; rezistenţă la păşunat.

Amestecuri simple sau complexe
Amestecurile simple (o graminee şi o leguminoasă) sau complexe (mai mult specii) pot realiza în zona de câmpie producţii importante de masă verde, între 30 şi 42 tone/ha, la varianta folosită prin cosire, şi între 27 şi 38 t/ha, la modul de folosire prin păşunat (tabelul 1).
În perioada anilor de producţie, la amestecurile studiate, în zona de câmpie, se menţine un echilibru floristic relativ bun între cele două categorii de specii. Astfel, la variantele folosite prin cosire, a amestecurile simple, proporţia de graminee este între 45 şi 80% şi de leguminoase între 20 şi 55%, iar la amestecul complex, proporţia este de 65% graminee şi 35% leguminoase.
În condiţiile folosirii prin păşunatul cu ovinele, la amestecurile simple, proporţia de graminee este între 58 şi 70%, iar la leguminoase între 30 şi 42%, în timp ce la amestecul complex ponderea gramineelor este de 60%, iar a leguminoaselor de 40% (tabelul 2).
Valoarea furajeră a amestecurilor de pajişti este dată şi de calitatea producţiei obţinute. Din acest punct de vedere se evidenţiază amestecul complex, format din cele patru specii de graminee şi leguminoase, cu un conţinut de proteină brută de 17,5% (faţă de 14,5-17% la amestecurile simple), un conţinut mai scăzut de celuloză brută (23,5%) faţă de amestecurile simple (24,4-28,5%) şi un conţinut mai ridicat în substanţe minerale (10,2%) faţă de amestecurile simple (7,7-8,5%) - Tabelul 3.
Structura amestecurilor de pajişti semănate influenţează puternc productivitatea animalelor, în funcţie de compoziţia floristică a covorului vegetal. Astfel, din datele prezentate în tabelul 4, pe o perioadă de păşunat cu ovinele de 80 de zile, pajiştea semănată, formată dintr-un amestec complex de graminee şi leguminoase de pajişti (Raigras peren 15 kg/ha  Păiuş înalt 15 kg/ha  Trifoi alb 3 kg/ha  Ghizdei 4 kg/ha), a determinat o creştere importantă a randamentului animalier, exprimat prin producţia de carne realizată. În acest sen, producţia de carne de ovine a fost cu 27% mai mare la amestecul complex faţă de amestecurile simple, în primul an de păşunat, şi cu 19% mai mare în anul al doilea de păşunat. În general, toate tipurile de amestec formate din graminee şi leguminoase de pajişti au realizat sporuri de producţe mai mari faţă de amestecul format numai din specii de graminee, cu sporuri cuprinse între 6 şi 40%, în primul an de păşunat, şi între şi 28%, în al doilea an de păşunat.
Standardizarea autohtonă a amestecurilor de pajişti semănate, formate din specii de graminee şi de leguminoase, poate fi realizată şi extinsă în toate zonele de creştere a animalelor, în condiţiile în care se vor optimiza cei doi factori determinanţi ai acestei activităţi: creşterea diversităţii de materiale biologice (prin crearea de noi cultivare) şi revigorarea întregului sistem de producere de sămânţă în ţara noastră.

 

TABELUL 1: PRODUCTIVITATEA UNOR TIPURI DE PAJIŞTI SEMĂNATE PENTRU ZONA DE CÂMPIE (MASĂ VERDE - T/HA)*

tab1fmm119_b
TABELUL 2: INFLUENŢA TIPURILOR DE AMESTECURI PENTRU ZONA D CÂMPIE ASUPRA COMPOZIŢIEI FLORISTICE A PAJIŞTILOR SEMĂNATE (ANUL AL TREILEA, %)*

tab2fmm119_b
TABELUL 3: COMPOZIŢIA CHIMICĂ A FURAJULUI DE PAJIŞTI SEMĂNATE, DIN ZONA DE CÂMPIE (% DIN SUBSTANŢA USCATĂ)*

tab3fmm119_b
TABELUL 4: INFLUENŢA UNOR AMESTECURI DE PAJIŞTI SEMĂNATE, PENTRU ZONA DE CÂMPIE, ASUPRA PRODUCŢIEI DE CARNE LA OVINE*

 tab4fmm119_b

Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/235 (ediţia 1-14 mai 2019)

Vizualizat: 219 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?