Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pajiștile, rumegătoarele și încălzirea globală

Publicat: 31 octombrie 2016 - 00:22
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Efectul benefic al resurselor furajere provenite din valorificarea pajiștilor asupra fenomenului de încălzire a atmosferei terestre poate fi redus la un principiu biblic simplu: “Vacile sunt făcute pentru a mânca iarbă”. 

Astăzi, omenirea se confruntă cu cel mai complex fenomen din ultimii o sută de ani, respectiv încălzirea globală a Terrei, provocat de efectul de seră, prin acumularea în atmosferă a unei concentrații mari de gaze (dioxid de carbon, metan, dioxid de azot), care au însușirea (negativă) de a înmagazina căldura reflectată de Pământ. Aceste gaze care produc efectul de seră au o concentrație medie de 60 la sută dioxid de carbon, 20 la sută metan, șase la sută dioxid de carbon, 14 la sută alte gaze. Ele contribuie în proporție de 24 la sută la procesul de încălzire globală, fiind responsabile pentru distrugerea păturii de ozon. Deși metanul și dioxidul de azot se găsesc în cantități mai mici decât dioxidul de carbon, acestea au un efect de seră mai puternic.

Cât metan produce un animal erbivor?
Metanul este eliberat în atmosferă, în principal, prin descompunerea materiei organice, în urma activităților de creștere a animalelor rumegătoare (bovine, ovine, cabaline), a gestionării îngrășămintelor organice de fermă sau a cultivării unor plante (orezul). Studiile efectuate în această direcție arată că efectele produse de dioxidul de carbon în o sută de ani echivalează cu aceeși cantitate de metan produsă în numai zece ani. Creșterea exponențială a efectivelor de bovine în ultimele decenii, la 1,5 miliarde de vaci pe plan mondial, a dus la producerea a peste o sută de milioane tone de metan anual, reprezentând 15 la sută din totalul emisiilor de metan.
În cazul animalelor erbivore (bovine, ovine, caprine), metanul este emis în urma fermentației enterice a furajelor ingerate, sub acțiunea bacteriilor din rumen și din tubul digestiv. Specia și categoria de animale, tipul furajului, vârsta și greutatea animalelor sunt principalii factori care exercită o influență directă asupra cantității de metan produsă. De fapt, în agricultură 75 la sută din metanul produs în atmosferă provine din fermentația eterică a animalelor și 25 la sută din stocarea și fermentarea îngrășămintelor organice de fermă. În perioada unui an de furajare, cantitatea emisă de metan este între 100 și 150 kg/vacă, 50-70 kg/tineret bovin, 7-10 kg/oaie, 8-10 kg/cabaline.

Putem limita metanogeneza ruminală
Sistemul de furajare a animalelor are o contribuție importantă la diminuarea emisiilor de metan. Astfel, adăugarea de sfeclă furajeră în rație, în cantitate mai mare, generează producerea unei cantități mult mai mari de metan în rumenul animalelor decât furajele concentrate de grâu sau orz, bogate în amidon.
Furajul provenit din cultura pajiștilor naturale sau semănate, datorită diversității speciilor din structura covorului vegetal, diminuează puternic fenomenul de metanogeneză din rumenul animalelor. Această reducere drastică a formării de metan se realizează, în proporție mai mare, în primele faze de creștere a plantelor din pajiști, respectiv la butonizarea speciilor de leguminoase sau la înspicarea speciilor de graminee. În această fază de vegetație, cantitatea ingerată este ridicată, tranzitul furajului verde în rumen este rapid, iar emisia de metan este mai scăzută 10-15 la sută față de furajul provenit din pajiștile mai avansate în vegetație.
În cazul unei pajiști semănate, în care proporția leguminoaselor perene (lucerna, trifoiul) este între 50 și 70 la sută, furajul provenit din aceste culturi determină o scădere cu zece la sută a cantității de metan emise, pentru fiecare kilogram greutate vie a bovinelor ce pășunează. De asemenea, culturile pure de leguminoase perene și oleoproteaginoasele (mazărea, soia) îmbogățesc laptele în acizi grași nesaturați (Omega-3), necesari pentru sănătatea animalelor și a omului, și totodată au și însușirea de a reduce proporția bacteriilor, din rumenul animalelor, care produc metanul. Unele leguminoase furajere perene (ghizdeiul, sparceta), mai bogate în taninuri condensate, limitează degradarea proteinelor alimentare și a metanogenezei ruminale.


ȘTIAȚI CĂ...
• Impactul metanului asupra atmosferei este de 25 de ori mai mare decât al dioxidului de carbon, iar dioxidulde azot are un impact de trei sute de ori mai mare decât metanul.
• Durata de timp de staționare a acestor gaze în atmosferă, după emisie, este diferit: 100-200 ani la dioxidul de carbon, 100-120 ani la dioxidul de azot, 10-15 ani la metan.
• Metanul este responsabil în proporție de 20-25 la sută din totalul proceselor de încălzire a planetei, iar agricultura contribuie în proporție de 50 la sută la producția mondială de metan.
• Creșterea exponențială a efectivelor de bovine în ultimele decenii, la 1,5 miliarde de vaci pe plan mondial, a dus la producerea a peste o sută de milioane tone de metan anual, reprezentând 15 la sută din totalul emisiilor de metan.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 18 (179) din 15-31 octombrie 2016

Vizualizat: 713 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?