Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pajiștea semănată pentru hrana vacilor de lapte

Publicat: 06 februarie 2013 - 15:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După anul 1990, cele mai mari fluctuații privind atât efectivul, cât și mărirea producțiilor realizate, au fost înregistrate la creșterea vacilor de lapte, care au scăzut numeric cu peste 50 la sută în ultimele două decenii

Click pe poza pentru galerie!

Această scădere drastică a efectivelor de taurine este rezultatul situației negative, de ansamblu, a agriculturii din țara noastră și a sistemului ineficient de organizare și valorificare a producției din domeniul creșterii animalelor.

De asemenea, de foarte multe ori, crescătorul de animale consideră că rentabilitatea se poate realiza, aproape în exclusivitate, numai prin creșterea nivelului de subvenționare și al prețului de valorificare a producției de lapte.

Aceste două elemente de eficiență, însă, nu sunt dependente de dorințele fermierului și tocmai de aceea, în orice situație, singurul factor de creștere a rentabilității și de stabilitate în producție îl constituie reducerea și menținerea constantă a costurilor de producție, adică producerea d elapte și de carne cu cheltuieli cât mai scăzute.

Din acest punct de vedere, în orice fermă zootehnică, producerea și valorificarea eficientă a furajelor constituie cea mai importantă modalitate de rentabilitate durabilă. Această idee a stat la baza noilor sisteme de furajare a animalelor, mai ales a taurinelor pentru lapte, aplicate în țările cu o zootehnie foarte dezvoltată (Franța, Olanda, Danemarca, Belgia, Germania, Anglia), în care eficientizarea are două componente de bază: producerea de furaje cu cheltuieli cât mai scăzute și realizarea de producții animaliere cu costuri cât mai joase.

 

Importanța și eficiența pajiștilor semănate

Sistemul furajer pentru hrănirea vacilor de lapte cuprinde o diversitate mare de culturi furajere, dată atât de gradul de intensivizare a fermei, cât și de condițiile agroecologice specifice zonei de activitate. În cadrul acestui sistem furajer, cultura de pajiște semănată sau temporară, realizată și valorificată în condiții optime de tehnologie, poate reprezenta cea mai eficientă metodă de hrănire a vacilor de lapte cu furaje verzi.

Așa se explică de ce în țările mai dezvoltate, fermele de creștere a vacilor de lapte sunt înconjurate de suprafețe cultivate cu pajiști semănate, folosite prin pășunatul direct cu animalele, cu ajutorul gardului (păstorului) electric. (vezi tabelul 1)

Pentru a demonstra importanța și, mai ales, eficiența pajiștilor semănate, în Tabelul 1 se prezintă, prin comparație, valoarea costurilor de producție la câteva culturi furajere, cunoscute de toți crescătorii de animale. Astfel, la nivelul cheltuielilor de tehnologie, valoarea acestora, față de o pajiște semănată, folosită prin pășunat, este mai mare cu 33 la sută la o pajiște semănată dar folosită prin cosire, cu 48 la sută mai mare la o cultură de raigras aristat și cu 67 la sută mai mare la cultura de porumb siloz.

De asemenea, costul cel mai scăzut al furajului verde (de numai 0,040 lei/kg) se înregistrează la pajiștea semănată, folosită prin pășunat, față de 0,053 lei/kg la pajiștea semănată cosită, 0,046 lei/kg la cultura de raigras aristat și 0,067 lei/kg la cultura de porumb siloz.

Importanța furajeră și agrofitotehnică a pajiștilor semănate este dată și de următoarele particularități:

• durată mare de folosire (4-6 ani), pentru care nu se execută lucrări tehnologice de înființare în fiecare an;
• realizarea unor conveiere verzi de pajiști, formate din specii și soiuri cu perioade de vegetație diferite, care asigură necesarul de furaje verzi pe toată durata sezonului de vegetație;
• structura floristică complexă, formată din mai multe specii de graminee și leguminoase perene asigură atât un furaj energoproteic, cu valoare nutritivă ridicată dar și o durată mai mare de folosință (4-6 ani) și o rezistență ridicată la unii factori de stres (pășunat intensiv, secetă);
• efectul pozitiv asupra însușirilor de fertilitate ale solului determină introducerea culturilor de pajiști semănate în diferite tipuri de rotație ale sistemelor de cultivare, inclusiv a celor furajere.

 

Valorificare prin pășunat direct sau prin cosire?

Modul de folosire a unei pajiști semănate, prin pășunatul direct cu animalele sau prin cosirea acestora și transportul furajului verde (cu umiditate de peste 75 la sută) la iesle, determină, în mare măsură, și gradul de rentabilitate a unei ferme de creștere a vacilor de lapte.

În acest sens, din datele estimative prezentate în Tabelul 2, rezultă că există diferențe mari, din punct de vedere al eficienței, între sistemul de furajare prin pășunatul direct și sistemul de furajare la iesle, prin cosirea pajiștilor semănate.

Astfel, costurile legate de producerea furajului, de modul de folosire, de transportul și operațiunile de furajare a animalelor sunt, în medie, cu 61 la sută mai mari la sistemul de folosire a pajiștei prin cosire (și furajarea la iesle), față de sistemul de pășunat direct cu animalele, cu ajutorul păstorului electric.

Diferențierea acestor două sisteme de valorificare este evidențiată și de influența acestora asupra costului producției de lapte: la pășunat se poate realiza un cost de numai 0,15 lei/litru, iar la furajarea la iesle costul se ridică la 0,24 lei/litru lapte.

Din acest punct de vedere, după calculele estimative efectuate, la o fermă cu un efectiv mediu de 50 vaci cu lapte, costul producției zilnice de lapte este cu 92 de lei mai ridicat la sistemul de folosință a pajiștilor semănate prin cosire și furajarea la iesle, față de sistemul de pășunat direct cu animalele.

În condiții optime de tehnologie și la o producție medie de 30 tone/ha masă verde, folosită prin pășunat, suprafața de un hectar de pajiște semănată poate asigura necesarul de furaje verzi pentru două vaci de lapte, cât și a necesarului de fân pentru perioada de stabulație.

TABELUL 1 - CHELTUIELI ESTIMATIVE PENTRU ÎNFIINȚAREA, ÎNTREȚINEREA ȘI FOLOSIREA UNEI PAJIȘTI SEMĂNATE
în comparație cu o cultură de porumb pentru siloz și o cultură de raigras aristat

1)Durata medie de folosire a pajiștei: 4 ani
2)Proporțional pentru fiecare an de folosire a pajiștei

Tabel cheltuieli pajiști semănateClick pe poza pentru galerie!

TABELUL 2 - COSTUL ESTIMATIV AL FURAJELOR VERZI PENTRU HRANA VACILOR DE LAPTE, PROVENITE DE PE PAJIȘTILE SEMĂNATE
în funcție de sistemul de furajare

Tabel cost furaje verzi vaciClick pe poza pentru galerie!

Vizualizat: 634 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga MASSEY FERGUSON 7722: Un tractor care lucrează în orice condiţii Brinkman - Let’s improve together
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?