Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pajiștea fără animale (?!)

Publicat: 29 decembrie 2016 - 19:35
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

De-a lungul timpului, creșterea animalelor în România, în special a bovinelor, ovinelor și caprinelor, a constituit un liant între om și pajiște, cu consecințe de ordin economic, social și ambiental asupra calității vieții.

 

În această ecuație, în ultimii 25 de ani între cele două variabile (animal, pajiște) nu a existat o relație directă care să evidențieze adevărata valoare de utilizare a acestor două resurse agricole. Astfel, în privința suprafeței de pajiști permanente, aceasta a înregistrat următoarea evoluție: dacă în anul 1990 suprafața era de cca 4,3 milioane hectare, în anul 2007 (anul intrării în UE) suprafața a crescut la cca 4,7 milioane hectare (+10%), iar în prezent aceasta a scăzut la cca 4,4 milioane hectare.
În cazul șeptelului s-a înregistrat o descreștere continuă a efectivelor, atât a bovinelor cât și a ovinelor. În prezent, numărul total de bovine este de 2,1 milioane capete (cu 60% mai mic decât în anul 1990) iar al ovinelor și caprinelor este de cca 11 milioane capete (cu 35% mai mic decât în anul 1990). Acest trend de scădere a efectivelor de animale erbivore s-a înregistrat în toate țările membre din UE (în proporție mai redusă decât în țara noastră), în condițiile în care a crescut atât productivitatea cât și calitatea producțiilor animaliere.
Din nefericire, prognoza producției de lapte, până în anul 2020, este una nefavorabilă pentru multe țări europene, inclusiv România, în condițiile în care acestea nu-și ameliorează următoarele condiții esențiale:
- aplicarea unor tehnologii performante și de bune practici de valorificare a pajiștilor permanente;
- tehnologizarea infrastructurii de creștere a animalelor și de procesare a produselor animaliere;
- creșterea ponderii la export a produselor animaliere.

La noi, pajiștile sunt lăsate de izbeliște!
Din datele prezentate în tabel rezultă că în țările unde se înregistrează o creștere semnificativă a producției de lapte (între 1 și 24%) se înregistrează o creștere a efectivelor de animale (25-80 vaci/fermă) și o pondere mai mare a furajelor de pajiști în hrana animalelor (între 80 și 100%), în comparație cu alte țări, între care și România, unde numărul de vaci pe fermă este scăzut, iar ponderea pajiștilor în balanța furajeră este mai mică de 50%.
În ultimii 20 de ani, pajiștile permanente din țara noastră au înregistrat o degradare continuă, fără precedent, în structura de funcționalitate a acestui ecosistem natural, cu consecințe grave asupra întregului patrimoniu teritorial și agricol. Aplicarea unor măsuri de ameliorare și de conservare a acestor suprafețe s-a efectuat în mod sporadic și fără folosirea unui program special de refacere a vegetației valoroase și de utilizare a producției. În consecință, din punct de vedere al modului de folosire, astăzi pajiștile României se regăsesc în două situații (ambele cu efecte negative): suprafețe suprapășunate (încărcătură mai mare de animale față de capacitatea de producție a pajiștei) și suprafețe abandonate sau folosite într-o mică proporție.
În aceste condiții se creează o altă succesiune sau evoluție a covorului vegetal, prin apariția speciilor de plante nevaloroase, numite și invazive, ce afectează direct toată tipologia de funcții a unei pajiști: producția (ca sursă de hrană pentru animale), biodiversitatea, structura și fertilitatea solului, funcția socială (prelucrarea produselor din lapte, carne etc.), funcția estetico-recreativă etc. Această situație generează o scădere drastică a suprafețelor de pajiști ce pot fi folosite în hrana animalelor, estimate la 30-40% din suprafața totală, în condițiile în care, ca țară membră UE, în România utilizatorii de pajiști permanente (crescătorii de animale) beneficiază de subvenții consistente (mai ales pentru pajiștile de înaltă valoare) pentru aplicarea unor tehnologii speciale de întreținere și folosire. Această situație a determinat scăderea la 50-70% a suprafețelor de pajiști ce pot fi folosite pentru hrana animalelor (de la 4,4 milioane ha total la 2,5-3 milioane ha), cu reducerea încărcăturii efective de animale (de la 1,4 milioane UVM la cca 1 milion UVM)!

 

PRODUCȚIA DE LAPTE ȘI GRADUL DE FOLOSIRE A FURAJULUI DE PAJIȘTI ÎN DIFERITE REGIUNI ALE UE, ÎN PERIOADA 2012-2020

tab pajisti_b
Articol publicat in revista Ferma nr. 22 (183) din 15-31 decembrie 2016

 

Vizualizat: 485 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!