Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Păgubiţii... nedespăgubiţi - promisiunea guvernamentală are picioare scurte

Publicat: 21 iunie 2019 - 15:11
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

De ce nu despăgubeşte Guvernul fermierii pentru culturile de rapiţă calamitate în toamna anului trecut? Este întrebarea lui Florian Vizireanu, fermier din satul Scorţaru Vechi, comuna Traian, judeţul Brăila. Şi ca el, destul de mulţi cultivatori aşteaptă ca Ministerul Agriculturii să aloce fonduri pentru compensarea pierderilor suferite de agricultori de pe urma fenomenelor meteorologice cum este seceta pedologică!

În anul 2018, fermierul a cultivat 75 de hectare cu hibrizi de rapiţă Dekalb şi 65 hectare de masă verde - cultură de rapiţă în amestec cu triticale, ce urma să fie întoarsă la sfârşitul lunii octombrie. „Am început semănatul pe 20 august 2018, cu cheltuieli destul de mari pentru pregătirea terenului, întrucât a fost o secetă cumplită şi plugul scotea bolovani cât casa. Mi-am asumat riscul semănând de timpuriu în ideea că nu se poate ca în două luni să nu dea măcar 10-12 litri/mp de precipitaţii. După aproape o săptămână, pe 26 august, am terminat lucrarea şi am scos semănătorile din câmp. Amarul este că din august şi până la sfârşitul lunii octombrie în zona Scorţaru Vechi nu a plouat decât 2 litri/mp şi cultura, la fel ca şi înverzirea, nu au răsărit neam!”, ne-a declarat cu supărare Florian Vizireanu.
Sigur, această situaţie nu a fost izolată, ea s-a regăsit în toate regiunile ţării. Seceta pedologică a condus la calamitarea culturilor de rapiţă în multe ferme vegetale.
Autorităţile au decis să evalueze pagubele, firesc, în scopul despăgubirii! Astfel, prin ordine ale prefecţilor, la nivelul judeţelor, s-au constituit comisii formate din reprezentanţi ai mai multor instituţii ale statului pentru a constata gradul de calamitare a culturilor agricole.

 

Florian Vizireanu_b

Calamitate totală
În judeţul Brăila, comisia numită prin Ordinul Prefectului nr. 583 din 26.11.2018 - compusă din reprezentanţii Consiliului Judeţean, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Sistemului de Gospodărire a Apelor, Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, ai APIA - Centrul Brăila, ai Filialei Teritoriale de Îmbunătăţiri Funciare Dunărea Inferioară a ANIF şi Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Brăila - a întocmit un proces-verbal privind constatarea şi evaluarea pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase în UAT Traian. Prin acest act, comisia a stabilit că în urma secetei pedologice din perioada august - octombrie 2018 la I.I. Vizireanu C. Florian, din UAT Traian, satul Scorţaru Vechi, s-au produs pagube la următoarele culturi: amestec de grâu cu rapiţă pentru înverzire, în suprafaţă de 62 ha; rapiţă în două tarlale de 52 ha şi, respectiv, 19 ha. Gradul de dăunare a suprafeţelor verificate la cultura de grâu şi rapiţă şi la rapiţa de consum a fost de sută la sută, iar valoarea pagubei se ridică la 72.066 mii de lei!
„În urma procesului-verbal de constatare a pagubei, Centrul Brăila al APIA a luat în considerare actul întocmit care atesta că nu răsărise cultura verde şi mi-a acceptat să fac arăturile de toamnă la începutul lunii noiembrie şi apoi să pregătesc terenul pentru însămânţările de primăvară. La scurt timp, am fost eligibil la plata subvenţiei de 57 euro pe hectar pentru suprafaţa declarată de 62 ha, primind în cont peste 3.500 de euro”, a precizat inginerul Florian Vizireanu.
Nemulţumirea fermierului rezultă din faptul că pentru cultura de rapiţă de consum, cultivată pe 71 ha, nu a primit despăgubirea promisă de autorităţile guvermanentale. La toate întâlnirile avute, în urma discuţiilor purtate, i s-a răspuns invariabil, ridicându-se din umeri: „Nu ştim nimic; nu sunt bani alocaţi de la Ministerul Agriculturii!”

PLOAIA I-A PICURAT LINIŞTEA ÎN SUFLET
Fermierul brăilean nu ştie ce să mai facă, unde să se mai ducă şi la ce uşi să mai bată!
S-a consolat cu faptul că pe cele două tarlale cu rapiţă, întoarse, a însămânţat porumb şi floarea-soarelui. Şi imediat după ce a terminat campania de semănat, acum, în primăvară, a căzut o ploaie de 15 litri/mp, care i-a picurat liniştea în suflet. Acum, în ferma inginerului Florian Vizireanu culturile prăşitoare arată impecabil.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)

Vizualizat: 242 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?