Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pădurea omorâtă în faşă

Publicat: 20 mai 2017 - 14:59
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Programul naţional de împădurire a terenurilor degradate, finanţat de Autoritatea Fondului de Mediu, a cunoscut sincope în derulare, unele proiecte fiind reuşite, altele înregistrând un eşec iremediabil. 

În comuna Măldăeni, de pildă, din cauză că plantaţia forestieră a fost înfiinţată în izlazul comunal, crescătorii de animale s-au revoltat şi, în cele din urmă, proiectul a fost abandonat. În schimb, la Saelele, în sud-vestul judeţului, plantaţia care acoperă 60 de hectare este viabilă şi promite să ajungă la starea de masiv.

Gogu MănăilăClick pe poza pentru galerie!

Aici nu se plantează!
Din discuţiile avute cu Marian Mocanu, patronul uneia dintre firmele implicate în programul de împădurire, lucrurile au evoluat astfel: Autoritatea Fondului pentru Mediu a încheiat contracte de finanţare cu primăriile unor localităţi situate în special în judeţe din sudul ţării. Mai departe, primăriile au organizat licitaţii la care au participat firme care au ca obiect de activitate înfiinţarea plantaţiilor forestiere şi întreţinerea acestora. Firma lui Marian Mocanu a câştigat câteva proiecte, printre care se numără cele din judeţul Teleorman, la Măldăeni şi Saelele. După câştigarea licitaţiilor, firma s-a pus pe treabă: a cumpărat puieţi forestieri, a angajat muncitori, a transportat utilajele la faţa locului şi a înfiinţat plantaţia. Potrivit contractului, la Măldăeni urmau să fie împădurite o sută de hectare din izlazul comunal. Suprafaţa totală a păşunii nu depăşeşte însă 500 ha. Crescătorii de animale din zonă, reuniţi într-o asociaţie condusă de Gheorghe Mănăilă, s-au opus împădurii unei părţi a izlazului, pe motiv că nu ar mai fi avut unde să păşuneze animalele, al căror număr a crescut de la un an la altul. Programul de împădurire a intrat aşadar în coliziune directă cu interesele localnicilor, care nu au vrut în ruptul capului să piardă dintr-un foc o sută de hectare de imaş comunal. Marian Mocanu susţine că localnicii i-au şicanat muncitorii în timpul lucrărilor de împădurire.

Până şi lucrul făcut pe jumătate a fost distrus
După îndelungi negocieri, localnicii au fost de acord ca proiectul să se realizeze numai pe o suprafaţă de 50 ha. Documentele au fost refăcute, iar prestatorul de servicii silvice a plantat cu puieţi forestieri suprafaţa respectivă. Apoi a aşteptat o parte din banii cuveniţi prin contract, dar banii nu au intrat în cont. În consecinţă, firma a abandonat plantaţia. Autoritatea Fondului de Mediu a reziliat contractul cu Primăria Măldăeni şi nu a mai alocat nici un euro. Primăria a început totuşi să achite, din bugetul local, o parte din bani firmei din Brăila. Puieţii rămaşi fără paznic au fost roşi de capre şi de căprioare. Acum plantaţia e compromisă. Arată jalnic.
Pe primar nu l-am găsit în comună, mi-a spus că a trebuit să plece la Bucureşti. L-am întâlnit în schimb pe şeful asociaţiei crescătorilor de animale. Gogu, după cum îi spun sătenii, a fost plecat prin străinătate, dar s-a întors acasă şi s-a apucat de creşterea caprelor şi a oilor: ”Noi nu suntem împotriva împăduririi, să se facă, dar nu în perimetrul izlazului, fiindcă noi avem izlaz puţin. Unde să paştem animalele? Noi din asta trăim, de aici avem un venit. Să fi împădurit în altă parte!” Marian Mocanu, aflat în apropiere, îl întreabă pe Gogu dacă au intrat caprele în plantaţie. ”Or mai fi intrat”, îi răspunde teleormăneanul. ”Au intrat, că nu am adus eu capre din Brăila”, nu se lasă patronul firmei de împăduriri.
În jur nu mai e nici un arbore, oricât ai cerceta cu privirea întinsul câmpiei. Cum o fi vara aici, când soarele arde cumplit? Ar fi binefăcătoare umbra unei păduri. Sau măcar a unor perdele forestiere. Fermierii au dreptate să îşi apere izlazul, dar în acelaşi timp comuna este lipsită de păduri, nici măcar un pâlc de arbori nu zăreşti, cât e câmpul de mare.
A respectat primăria Măldăeni prevederile din OUG 34/2013? Primarul comunei, cel care ar fi trebuit să dea un răspuns, nu a fost, cum v-am spus, de găsit. Primăria mai are de plătit în jur de 200.000 de lei firmei din Brăila, dar nu are măcar un ar de pădure, iar crescătorii de animale au rămas, până la urmă, cu izlazul intact.

Saelele, un exemplu pozitiv
La Saelele, în schimb, plantaţia e verde, iar puieţii au crescut bine, chiar dacă firma lui Marian Mocanu a sistat lucrările pentru doi ani, din cauză că nu i-au fost achitate lucrările. Primăria mai are de asemenea de plătit nişte restanţe, dar a dovedit mai multă grijă faţă de plantaţie, poate şi pentru că terenul în pantă de la nordul localităţii ar fi fost mai expus degradării dacă nu ar fi fost plantat. Cei din Saelele se ocupă mai mult cu legumicultura decât cu creşterea animalelor, iar izlazul este destul de încăpător. Un lucru e clar: la Saelele nu a existat o revoltă a fermierilor care să determine AFM să rezilieze contractul cu primăria. Dacă lucrurile vor merge bine, peste câţiva ani va vegeta aici o pădure de toată frumuseţea. Vor avea sătenii unde să facă picnic. Să sperăm că primăria va avea şi banii necesari să plătească lucrările.


CE SPUNE LEGEA?
OUG 34/2013 interzice la art. 2 ”scoaterea definitivă sau temporară a pajiştilor din circuitul agricol”, dar în art. 3 prevede câteva excepţii, printre care şi aceea a desfăşurării unor lucrări în cadrul unor programe de dezvoltare locală/judeţeană/regională iniţiate de autorităţile administraţiei publice locale. Împădurirea poate fi considerată o activitate care duce la dezvoltarea locală. Art. 4 din OUG 34/2013 obligă însă autoritatea publică locală ”să recupereze din terenurile neproductive sau neagricole o suprafaţă egală cu cea aprobată a fi scoasă definitiv din circuitul agricol”, iar mai departe precizează că ”recuperarea acestor terenuri se face anticipat, cel mai târziu până la data stabilită în actul prin care se aprobă scoaterea definitivă din circuitul agricol a acestor suprafeţe, astfel încât să nu scadă suprafaţa de pajişti la nivel local, judeţean sau naţional, după caz”.


Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Vizualizat: 366 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!