Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ovidiu Cristinescu lucrează pământul cu pasiune

Publicat: 19 aprilie 2019 - 09:58
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La începutul lunii martie a.c., participând la un simpozion pe problemele agriculturii de precizie, ce a avut loc în municipiul Bacău, am cunoscut un destoinic fermier buzoian. Se numeşte Ovidiu Cristinescu, este de profesie inginer agronom şi de loc vine din comuna Florica, o aşezare din Bărăganul Călmăţuiului.

Localitatea de baştină a lui Ovidiu Cristinescu este atestată ca datând din anul 1879, odată cu Legea rurală din 1878, denumită “Legea însurăţeilor”, când mai mulţi ţărani din comunele Chiojdu-Mic, Colţi, Păltineni, Sibiciu, Nehoiu, Vipereşti, Lapoş şi din alte sate din judeţul Prahova au fost împroprietăriţi cu câte „9 pogoane în câmp, un pogon loc de casă, un pogon izlaz, fiecare”.

ing Oviu Cristinescu_b

Rapiţa-i pierdută, pentru grâu nu-s emoţii!
Ovidiu Cristinescu conduce Societatea Agricolă „Recolta” din Mihăileşti - Florica, ce cuprinde aproape 2.000 de hectare. Recoltele au fost mulţumitoare, anii secetoşi au dijmuit serios din munca sătenilor. „Avem semănată din toamnă rapiţă pe aproape 300 ha, dar, din păcate, nu o vom lăsa în cultură, nu a ieşit din pământ şi va trebui s-o întoarcem. Orz am pus doar pe o solă de 12 ha; din cauza secetei, nu am vrut să riscăm şi să mărim suprafaţa, iar grâu am semănat pe 520 hectare. Am încorporat în sol o parte din sămânţă în luna septembrie (unde a fost grâu după grâu) şi la începutul lunii octombrie, după floarea-soarelui. Seceta, la noi, a durat trei luni şi jumătate, ploile au venit la sfârşitul lui noiembrie şi abia atunci am reuşit să încheiem ogoarele de toamnă. Păioasele au răsărit în luna februarie, grâul este în faza de ace, la 2-3 cm înălţime; dar nu avem emoţii, sperăm să obţinem ceva producţii, nu însă la nivelul anilor trecuţi!”, ne-a declarat Ovidiu Cristinescu la începutul lunii martie.

Tehnologia inovativă face diferenţa
Recolta de grâu nici anul trecut nu a fost prea mare; din cauza primăverii secetoase nu a existat nici un fel de frunză verde pe plante, dar nici frunza stindard nu mai era verde. „În condiţiile vitrige, nu se puteau aplica îngrăşămintele solide, aşa că norocul nostru a fost că am apelat la oferta companiei Romchim Protect din Bacău şi, împreună cu Doru Nanu, reprezentantul zonal, am stabilit o tehnologie cu îngrăşăminte foliare, cu biostimulatorii agricoli pe bază de auxine şi cu microelemente, gen ASFAC BCO-4 şi Embryo, şi am aplicat-o pe toată suprafaţa de grâu de 480 hectare. Numai aşa se poate explica faptul că am produs 5.270 kg la hectar”, a explicat administratorul societăţii.
Potrivit fermierului, în primăvara aceasta a intrat cu combinatorul peste arăturile adânci de toamnă, pentru a nivela terenul şi mai ales să nu se piardă apa din sol. În acest sens, au fost folosite utilaje complexe şi tractoare de mare putere (320 CP). Lucrează, în general, pe un teren greu, sol cu textură luto-argiloasă ce trebuie scarificat. Are în derulare un program întins pe patru-cinci ani, astfel încât să fie acoperită cu această lucrare întreaga suprafaţă cultivată.

„Ne-am orientat spre tot ce-i nou!”
Până pe 9 martie a.c., fermierii din Florica nu intraseră la fertilizat; aşteptau să vină o bură de ploaie pe terenul uscat, deoarece riscau să piardă îngrăşămintele azotoase, iar sătenii nu vor să arunce banii pe fereastră! În acest sezon de producţie, Ovidiu Cristinescu cultivă, în general, floarea-soarelui şi porumb pe vreo 1.400 şi ceva de hectare. Hibrizii aleşi sunt produşi de compania Pioneer şi au fost cultivaţi şi anii anteriori cu bune rezultate. „La floare, ţinând cont de condiţiile agroclimatice ale anului 2018, îndeosebi lipsit de precipitaţii, am obţinut o medie de 3.500 kg/ha, iar în urmă cu doi ani - peste 4.000 kg/ha. La porumb, la fel, am avut producţii de peste 10 tone de boabe la hectar, iar anul trecut abia am ajuns la 9,2 t/ha. Producţia realizată nu am stocat-o, pentru că nu avem construite depozite de mare capacitate; am comercializat-o în perioada recoltării. În magazii am ţinut numai drepturile cuvenite oamenilor din societate”, a susţinut Ovidiu Cristinescu.
„Din păcate, preţurile la inputurile pentru agricultură cresc mereu. La noi la societate vin cu oferte toate firmele de seminţe şi de inputuri pentru agricultură. Am testat de la toţi, facem pentru noi loturi demo pe grâu, porumb şi floare, ne-am orientat întotdeauna spre ceva nou, spre genetică mai bună, performantă, spre produse de ultimă generaţie, inovative”, spune agricultorul buzoian.

Canalul Siret-Bărăgan s-a oprit la... cimitir!
Între anii 1991 şi 1992 s-a desfiinţat fostul CAP Florica, mai mulţi cooperatori s-au desprins şi au plecat să lucreze terenul individual. Cum majoritatea membrilor au rămas, pentru ei s-a constituit Societatea Agricolă „Recolta”, cu aproape 2.000 hectare. La început exista şi o fermă de vaci cu lapte, dar întrucât nu a fost rentabilă, s-a renunţat la creşterea animalelor. „La noi în societate, cei care vor să lucreze terenul îşi iau toată producţia acasă, noi le facem prestările de servicii, iar celorlaţi le dăm la sfârşitul anului o tonă de grâu sau de porumb pentru un hectar sau echivalentul în bani! Avem brutărie, preluată de la fostul CAP, şi e în funcţiune. Facem o pâine tradiţională coaptă pe vatră, fără amelioratori, numai cu apă, sare, drojdie şi făină. Membrii societăţii lasă 100 kg de grâu şi iau 72 kg de pâine atunci când au nevoie”, a precizat agricultorul.
Aducând în discuţie problemele arzătoare, nu putea trece neobservată durerea multor fermieri: reabilitarea amenajărilor la irigat. „Cea mai mare problemă a noastră este lipsa irigaţiilor. Când a fost proiectat, Canalul Siret-Bărăgan trebuia să treacă pe la marginea satului nostru, chiar prin spatele casei unchiului meu din partea tatei, dar trebuia să se desfiinţeze cimitirul nou! A venit Revoluţia şi s-a abandonat proiectul. Mai avem acum o şansă odată cu reluarea lucrărilor la acest obiectiv de investiţii”, şi-a arătat optimismul Cristinescu.

Profit reinvestit în tehnica de mecanizare
La Societatea Agricolă „Recolta” din Mihăileşti - Florica lucrurile sunt puse într-o ordine firească; adunarea generală a hotărât ca profitul anual obţinut să fie reinvestit în dotări cu tehnică de mecanizare, în maşini şi utilaje agricole cât mai performante. Astfel, în parc există o gamă largă de tractoare Deutz şi John Deere, de 320 sau 300 CP, dar şi de putere mai mică, fiecare având utilajul lui. La acestea se adaugă semănători, combine, maşini pentru administrat îngrăşăminte, pentru tratamente fitosanitare şi utilaje de prelucrarea solului. Au fost păstrate şi combinele Dropia, care după mai bine de 10 ani sunt în perfectă stare de funcţionare, dar şi tractoarele U 650, care se întreţin foarte uşor şi sunt utilizate pentru lucrări mai uşoare: transportul apei pentru erbicidat, al seminţei în câmp etc.
Pe toate aceste „bijuterii tehnice” lucrează mecanizatori destoinici, între care: Nicolae Duţă, Tică Coman, Ion Butu, Victor Constantin, Cosmin Duţă, Ion Constantin şi Ionel Miteluţă. Cu ei realizează absolut toate lucrările agricole de sezon, începând de la arat şi până la recoltat şi eliberat terenul.
Ovidiu Cristinescu ne spune că prioritatea la Societatea „Recolta” este plata datoriilor. {efa contabilă, Lenuţa Aldea, e mai catolică decât papa în acest sens! Mai întâi trebuie achitate dările către stat, apoi cele faţă de furnizori şi salariile... În evidenţele financiar-contabile trebuie să fie totul la dungă, totul corect şi legal!
Lui Ovidiu Cristinescu nu-i dă pace un... dor! Vrea ca familia lui să lucreze pământul alături de el, pentru că, aşa cum spunea Constantin Brâncuşi: „Nu vom fi niciodată recunoscători faţă de pământul care ne-a dat totul!” Este plin de optimism şi crede că va reuşi: „Am un băiat student în anul al doilea la Facultatea de Agricultură în Bucureşti. Fata a terminat Facultatea de limbi străine, arabă şi engleză. Este căsătorită cu un profesor de sport şi amândoi sunt înscrişi la cursurile fără frecvenţă la Agronomie. Pe toţi vreau să-i trag spre agricultură, să lucrăm împreună şi sper să reuşesc...”


„SUNT FIU DE ŢĂRAN, ÎNVĂŢAT DE MIC COPIL CU MUNCA”
„Sunt fiu de ţăran, învăţat de mic copil cu munca la câmp sau la grădină. Cultivam legume şi ţin minte că s-au făcut destui bani din grădinărit. Verii din partea mamei erau vestiţi legumicultori, de la ei am învăţat rostul îngrijirii roşiilor, ardeilor, castraveţilor. {i acum în gospodărie am construit un solar, nu mă pot lăsa de această frumoasă ocupaţie. Si acum, ca şi mai înainte, se poate trăi decent dacă munceşti; creştem animale, porci, scroafe cu purcei, văcuţe cu lapte. Tata a lucrat toată viaţa în CAP. Continuăm tradiţia familiei, străbunicii mei sunt munteni, veniţi din Subcarpaţii de Curbură. Bunica mea este din Valea Sibicinului, comuna Pătrârlagele. Eu lucrez cu pasiune în agricultură din 1981 de când am absolvit Liceul Agricol. Am fost pe rând şef de fermă vegetală la fostul CAP Florica, apoi la legume; o perioadă am condus sectorul zootehnic de vaci cu lapte. Până în anul 2000 am urmat cursurile fără frecvenţă ale Facultăţii de Agronomie a USAMV Bucureşti. Mi-a plăcut să lucrez şi mi-am făcut datoria pe unde am fost!”, a explicat agronomul din Florica.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/233 (ediţia 1-14 aprilie 2019)

Vizualizat: 402 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?