Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Orice sfârşit e un ÎNCEPUT! Şi poate va fi unul mai bun...

Publicat: 08 octombrie 2018 - 14:02
Comenteaza   | Galerie   | Video 1 2   | Print | Trimite unui prieten

La Mulţi şi Buni Ani, dragi fermieri! Facem această urare pentru că un nou an agricol a debutat pe nesimţite. Sezonul de producţie agricolă a început, dar problemele tehnologice vechi au rămas.

Să începem dinspre început, cu a treia etapă: lucrările solului pentru semănăturile de toamnă. Prima etapă este alegerea soiului/hibridului şi a doua - stabilirea strategiei de fertilizare. Să ne îndreptăm atenţia spre rădăcini...

Foto 1 - Sol foarte bine pregătit pentru semănăturile de toamnă_b

Rădăcinile tehnologice şi rădăcinile plantelor
Rădăcinile tehnologice le găsiţi în manualele vechi, scrise de cei care au pus pe hârtie majoritar concluziile propriei munci efectiv făcute în câmpuri de experienţe şi în fermă. Pe acele vremuri, bibliografia avea rolul ei de sursă de documentare şi, din fericire, încă nu se cunoştea tehnologia „copy-paste”. Conform acestor surse, un sol bine pregătit pentru semănat pe adâncimea lucrată trebuie

Foto 2 - Sol foarte mediu pregătit pentru rapiţă, dar bine pregătit pentru grâu_b
- să fie aşezat, fără bulgări nesfărâmaţi;
- cu resturile vegetale bine împrăştiate şi încorporate;
- cu starea de umiditate cel puţin în refacere. Aşa ca în foto 1 (ferma Agromir Pordeanu - jud. Timiş).
Comparativ, În foto 2 stratul prelucrat are încă în profunzime zone cu bulgări mari care alternează cu zone aşezate. În foto 3 solul are bulgări mari şi foarte mari şi este uscat pe toată adâncimea lucrată, iar resturile vegetale sunt în măsură prea mare neîncorporate.

Foto 3 - Sol impropriu pentru semănatul rapiţei_b
Pentru ca un sol să ajungă la o stare care să asigure şanse reale pentru o bună răsărire, creştere şi dezvoltare a culturii ce trebuie să fie semănată, cu atât mai mult pentru rapiţă, trebuiesc îndeplinite două cerinţe foarte importante: 1. să aibă suficient timp; 2. fermierul să înţeleagă corect situaţia din câmp pentru a lua cele mai bune decizii legate de utilajul de folosit şi de parametrii de executare a lucrării.

Decât adânc şi prost, mai bine mai puţin adânc şi de calitate
Atenţie: în agricultură se consumă multă motorină! Motorina ar trebui să fie al doilea element de cost în tehnologia agricolă. Totuşi, reducerea consumului de motorină nu trebuie să fie principalul obiectiv al unui fermier. Ţinta de bază trebuie să fie executarea lucrărilor la calitatea necesară. Necesară, nu în exces. Atingerea acestui prim obiectiv trebuie să se facă cu cele mai mici costuri. Iar în privinţa calităţii pregătirii solului pentru culturile de toamnă, asigurarea unui sol bine pregătit este prioritară adâncimii de lucru a solului, desigur în limite rezonabile. Decât adânc şi prost, mai bine mai puţin adânc şi de calitate. Trebuie să se poată realiza un semănat de calitate, în special pentru rapiţă. Iar pentru cei care sunt pregătiţi să spună că asta este teorie, îi asigurăm că ne pricepem şi la practică, frecvent suntem murdari de noroi şi plini de praf.

Foto 4 - Rădăcina de rapiţă_b

Ţineţi cont de tipul şi de particularităţile biologice ale plantei
Rădăcina plantei care urmează să fie semănată, tipul şi particularităţile biologice ale acesteia trebuie să fie, de asemenea, în atenţia fermierului. Rapiţa are o rădăcină pivotantă (foto 4). Deci are o mai mare putere de penetrare în adâncime comparativ cu grâul. O forţă crescută de penetrare nu înseamnă că sparge betonul. Asociat cu faptul că se seamănă la densitate mult mai mică decât grâul, înseamnă că solul trebuie lucrat ceva mai adânc decât pentru grâu, la care rădăcina fasciculată (foto 5) nu răspunde la adâncime prea mare de lucru. Cu condiţia ca solul să fie drenat şi să nu fie tasat în profunzime. Dar sămânţa mult mai mică de rapiţă cere o pregătire mult mai bună a patului germinativ.
Şi apropo de drenaj, rădăcina rapiţei nu pătrunde atât de adânc încât să dreneze solul. Această teorie are aplicabilitate foarte îngustă. Acolo unde este necesar, faceţi lucrări de drenaj.

Foto 5 - Rădăcina de grâu_b
Ce se poate întâmpla dacă se pune la încercare forţa tractorului şi se fac lucrări prea adânci ale solului? Depinde foarte mult de vreme. Dacă vremea va fi secetoasă, patul germinativ se va pregăti deficitar (foto 6 stânga), sau se va pregăti bine, de exemplu cu freza. Însă pregătirea bună este doar pentru moment şi nu este o garanţie a unei culturi reuşite. Într-o iarnă cu puţine precipitaţii (foto 6 dreapta) bulgării din profunzime nu s-au sfărâmat, formând un strat cu foarte mult aer. Rădăcina grâului nu creşte prin aer şi nu poate străbate bulgări uscaţi, aşa că a rămas în zona patului germinativ. Şi aşa a ajuns să arate o cultură de grâu semănată după rapiţă.

Foto 6 - Consecinţe ale forţării lucrării solului_b

Dăunători mulţi şi flămânzi
Dacă resturile vegetale nu sunt bine împrăştiate şi formează grămezi acoperite cu un strat subţire de pământ, influenţează negativ plantele mici (foto 7) şi creează condiţii foarte bune pentru apariţia fusariozelor pe colet sau a înnegririi bazei tulpinii. Boli netratabile.

Foto 7 - Consecinţe ale neîmprăştierii resturilor vegetale_b
Nu neglijaţi controlul periodic al culturii de rapiţă. Dăunătorii sunt mulţi şi flămânzi. În foto 8 este o cultură de rapiţă la 24 de ore după aplicarea de insecticid. Produsul folosit, omologat, pur şi simplu nu a fost eficient. Paguba din fundal a fost făcută de larvele de viespea rapiţei. Deşi imaginile sunt din anii trecuţi, consecinţele pot fi aceleaşi.
Vă dorim vreme şi vremuri bune şi un An Nou Agricol rodnic şi spornic!

Foto 8 - Dăunători la rapiţă şi consecinţele dăunării_b

 

Text şi foto:
Mirela şi Octavian GULER

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2018)

 

Vizualizat: 312 | Video Video 1 2 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Videouri atasate

1.
Play Scoala de soiuri 2018

Scoala de soiuri 2018

26 august 2018

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?