Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Omida fructificaţiilor e o ameninţare tot mai mare

Publicat: 02 august 2019 - 08:08
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Până acum şapte-opt ani, omida fructificaţiilor (Helicoverpa armigera) era un dăunător aproape „invizibil”. Cea mai bună dovadă este faptul că în trecut insecta era cunoscută mai degrabă sub numele de „omida capsulelor de bumbac”. Cum această cultură nu prea mai există în ţara noastră, fermierii au crezut că dăunătorul nu mai are „obiectul muncii” şi au scăpat definitiv de el. Ei bine, nu este chiar aşa.

Această specie se caracterizează printr-un grad ridicat de polifagie. În „meniul” ei intră peste 120 de specii de plante gazdă; pe lângă bumbac, larvele atacă porumbul, floarea-soarelui, leguminoasele anuale (soia, lupin), leguminose perene, dovlecei, in tutun, hamei, chiar şi plante ornamentale (consumă frunzele, organele florale sau de fructificaţie). De asemenea, larvele pot produce pagube şi în pepiniere! Cele mai mari pagube sunt produse de larve prin distrugerea organelor florale şi a fructificaţiilor în formare (de unde şi denumirea populară actuală a acestei specii).

Foto 1 - Boabele de porumb din partea superioară a ştiuletelui, distruse în urma atacului larvelor de Helicoverpa armigeraClick pe poza pentru galerie!

Pagubele calitative fac aproape imposibilă valorificarea recoltei
La noi în ţară, dăunătorul a început să pună probleme serioase atât cultivatorilor de porumb, cât şi celor de tomate sau de ardei, în ultimii ani. Cei care cultivă porumbul şi-au dat seama de problemă la valorificarea producţiei. Dăunătorul nu produce pagube cantitative de recoltă semnificative. Poate câteva sute de kilograme la hectar în caz de atac puternic. În schimb, pagubele calitative pot fi imense. În general, atacul dăunătorului constituie o „poartă de intrare” pentru ciupercile din genul Fusarium sau Aspergillus, având ca efect final o recoltă cu conţinut ridicat în micotoxine, care nu va mai putea fi valorificată.
La început, larvele consumă mătasea porumbului. Ulterior devorează boabele aflate în faza de maturitate în lapte, situate la vârful ştiuletelui. Este cea mai caracteristică formă de atac, ea se recunoaşte cu uşurinţă. Dar putem vedea aceste pagube şi dacă înlăturăm pănuşile din partea superioară a ştiuletelui. De asemenea, pănuşile pot prezenta perforaţii în zona superioară, în locul unde larvele au pătruns în interiorul ştiuleţilor de porumb. Există situaţii când larvele pătrund în cocean. În perioada hrănirii lor, larvele elimină excrementele la exterior, fapt care uşurează identificarea „făptaşului”.
Larva tânără se camuflează foarte bine, prezentând o homocromie deosebită, fapt pentru care se confundă cu organul atacat. Culoarea acestora variază de la diferite nuanţe de verde până la roziu, brun sau chiar negru. Uneori, culoarea larvelor variază chiar pe acelaşi organ atacat. Cu toate acestea, pentru un ochi avizat, larvele se pot deosebi de alte specii de lepidoptere prin prezenţa unei linii duble pe mijlocul spatelui şi a negilor dispuşi câte patru în formă trapezoidală pe fiecare segment abdominal. Există cinci statii larvare; la completa dezvoltare, acestea au lungimea de 35-40 mm.

Foto 2 - Mucegai instalat pe ştiuletele de porumb în urma atacului larvelor de Helicoverpa armigera_b

Răspândire rapidă: până la 2000 km/lună
Dacă răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll) este considerat un dăunător regional, cele mai mari pagube înregistrându-se în ţara noastră, ei bine omida fructificaţiilor (Helicoverpa armigera) este un dăunător prezent pe tot globul. În zonele semiaride pagubele estimate cauzate de atacul omizii fructificaţiilor sunt evaluate la 317 milioane de dolari/an, în timp ce în zonele cu climat temperat, pagubele sunt şi mai ridicate, de peste două miliarde de dolari anual!
Într-una din comunicările ştiinţifice de la Congresul European de Entomologie (ECE) s-a menţionat despre caracterul invaziv al acestui dăunător, fiind o ameninţare pentru multe ţări, atât din zona temperată, cât şi din cea tropicală. Insecta are o viteză foarte mare de răspândire, de până la 2000 km într-o singură lună! Conform celor de la CABI, în anul 2013, numai în Brazilia pagubele produse de către omida fructificaţiilor au ajuns la aproximativ un miliard de dolari, adică jumătate din pagubele globale produse agriculturii de aceast dăunător s-au înregistrat numai într-o singură ţară de pe continentul sud-american.

Foto 3 - Larva de Helicoverpa armigera. Se observa negii dispuÅŸi trapezoidal pe fiecare segment abdominal ÅŸi dungile mediene_b

Principalii factori favorizanţi
Care este şansa pentru această specie dăunătoare? În primul rând, adaptabilitatea foarte ridicată a acestei insecte la schimbările climatice. Se pare că omida fructificaţiilor este una dintre speciile care a tras „lozul câştigător” în cazul încălzirii globale. Mai multe studii au ajuns la concluzia că lepidopterele (fluturii) sunt favorizate de încălzirea globală. Iar această specie este o lepidopteră.
Alte studii au scos în evidenţă că speciile de dăunători polifagi sunt mult mai adaptate la schimbările climatice comparativ cu cei monofagi sau care au un grup restrâns de plante gazdă. Iar omida fructificaţiilor se caracterizează printr-un grad ridicat de polifagie.
De asemenea, schimbările survenite în tehnologia agricolă, prin adoptarea sistemului lucrărilor minime ale solului - „minumum tillage” pot favoriza acest dăunător. În zonele cu climat temperat, insecta iernează sub formă de pupă în sol, pe adâncimea de 7-25 cm. Se consideră că arăturile adânci de toamnă au ca rezultat distrugerea unui număr însemnat de pupe aflate în sol. Cum în multe zone s-a renunţat la arătură, rezultatul poate să fie un număr mai mic de pupe distruse în urma lucrărilor solului, drept urmare, un număr mai mare de indivizi care trec de sezonul rece.

Ce opţiuni au fermierii în lupta lor cu acest dăunător?
Combaterea chimică, prin aplicarea unui tratament în vegetaţie, este o soluţie. Dar există o problemă de logistică. Când trebuie să se realizeze tratamentul în vegetaţie, porumbul este înalt, având chiar peste 2 m înălţime. Deci e nevoie de o autopropulsată cu înălţime de lucru mai mare de 2 m. Aceste maşini costă mult, puţini fermieri le au. În general, fermierii mari sunt dotaţi cu asemenea maşini performante.
A doua problemă constă în alegerea momentului optim de efectuare a tratamentului. Având în vedere că perioada de depunere în masă a ouălor este la 3-5 zile de la apariţia adulţilor, cam acesta este şi intervalul optim de efectuare a tratamentului de la data capturării primilor adulţi în capcane. Dacă ratăm „fereastra” tratamentului şi larvele pătrund în fructificaţii, nu prea mai avem cum să intervenim.
În concluzie, omida fructificaţiilor va fi o problemă din ce în ce mai mare atât pentru cultivatorii de porumb, cât şi pentru legumicultori (tomate, ardei). Tehnologiile de lucrări ale solului au evoluat foarte mult în ultimii ani. Odată cu evoluţia acestei tehnologii trebuie să evolueze şi tehnologia de protecţie a plantelor. În ciuda progresului ştiinţei, se pare că dăunătorii „ţin pasul” şi evoluează şi ei.


CANIBALISMUL ÎNCETINEŞTE ÎNMULŢIREA POPULAŢIILOR
Larvele de Helicoverpa sunt adevărate „maşini de mâncat”, semnalându-se şi fenomenul de canibalism. Dacă iniţial pe un ştiulete de porumb se pot găsi şi zece larve sau chiar mai multe, ulterior se mai găsesc numai 1-2 larve. Acest fenomen de canibalism este, cel mai probabil, o „frână” pusă de către Mama Natură ca să nu existe explozii ale populaţiei acestui dăunător.
Cu toate acestea, în vara anului 2013, în nişte probe de porumb din sud-estul ţării, mare mi-a fost mirarea când am găsit şi 6-7 larve de Helicoverpa pe un singur ştiulete. Şi acesta nu a fost un caz singular, toţi ştiuleţii analizaţi aveau mai multe larve. Fapt care denotă un atac puternic. Cum în zona respectivă, înainte de recoltat au fost ploi însemnate cantitativ şi cum după atacul omizii fructificaţiilor poate urma invazia ciupercilor, cred că vă daţi seama care a fost conţinutul în micotoxine al producţiei de porumb şi ce s-a întâmplat când fermierul respectiv a vrut să valorifice recolta!


Articol publicat în revista Ferma nr. 12/239 (ediţia 1-31 iulie 2019)

 

Vizualizat: 382 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Mewi la Agromalim 2019 ARTEX - Structuri uşoare acoperite
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?