Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ogoarele trag „zăvoarele” peste campania de toamnă

Publicat: 24 februarie 2018 - 02:45
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

A doua jumătate a lunii noiembrie găseşte producătorii agricoli aproape de finalul campaniei de toamnă. Acolo unde condiţiile meteo nu au permis desfăşurarea activităţilor de câmp, fermierii fac eforturi pentru definitivarea lucrărilor de recoltare, transport şi eliberare a terenurilor de resturile vegetale, precum şi efectuarea arăturilor şi pregătirea patului germinativ în vederea finalizării însămânţărilor la grâul de toamnă, dar şi pentru campania de primăvară. 

O altă activitate de câmp este administrarea îngrăşămintelor pe bază de azot şi de fosfor la culturile de toamnă.

Aratura de toamna_b

OLT
Precipitaţiile abundente pun în pericol semănăturile
La început de noiembrie, micii fermieri din judeţul Olt reuşiseră să încheie recoltarea culturilor de porumb, floarea-soarelui, precum şi în podgorii şi în plantaţiile pomicole. „Acum producătorii agricoli sunt angajaţi cu toate forţele şi mijloacele mecanice la finalizarea semănăturilor şi a ogoarelor de toamnă, acolo unde se mai înregistrează restanţe”, ne-a declarat Ion Păunel, preşedinte la Sindicatul Producătorilor Agricoli (SPA) Olt, organizaţie cu peste o mie de membri înscrişi, din care mai bine de şase sute sunt activi, cu plata cotizaţiei la zi.
Dar, aşa cum a afirmat liderul SPA, din păcate, frontul de ploi (pe alocuri torenţiale, cu peste 70 litri/mp) a oprit din impetuozitatea lucrărilor de sezon. Temerea fermierilor este să nu apară fenomenul de băltire în terenurile semănate. Cert este că precipitaţiile au fost mult aşteptate în judeţul Olt, acolo unde anterior exista un serios deficit de apă în sol.

An greuţ pentru legumicultori
„În ceea ce priveşte lucrările în legumicultură, putem spune că a fost un an aproape de normal vizavi de condiţiile meteo. În mare parte, cultivatorii din bazinele legumicole din Olt au scăpat de efectul de brumă. Dacă în primăvară am avut un îngheţ târziu la sol, acum, în toamnă, am fost mai feriţi de acest fenomen. La început de noiembrie, încă mai erau recolte de legume în câmp şi în spaţiile protejate, în special tomate, ardei capia, gogoşar şi ardei gras. Spre toamnă, producţia a fost mai bună, odată cu prelungirea ciclului de vegetaţie”, a susţinut Ion Păunel. „Cu toate acestea - a adăugat interlocutorul meu -, în legumicultură am avut un an destul de greuţ, cu ceva probleme; vorbim de acel îngheţ timpuriu şi de temperaturile ridicate din timpul verii pe o perioadă destul de îndelungată, care au adus la pierderi de până la jumătate din producţie la legumele de câmp, iar în spaţiile protejate pierderile au fost undeva între 10 şi 40 la sută. Dar putem spune că ele au fost compensate prin preţurile de vânzare puţin mai bune faţă de alţi ani”, a precizat Ion Păunel. Deşi creşterea de preţ nu a fost „extraordinar de mare, îmbucurător este faptul că legumicultorii au început să se capitalizeze şi să pună ceva bani deoparte”, a mai spus fermierul oltean.
Dar trebuie precizat că de la an la an, în sector lucrurile nu stau mai bine; cu toată „injecţia” fondurilor europene, completată de alocările bugetare de stat, suprafaţa de solarii nu a crescut nici pe departe în ritmul dorit.

VRANCEA
Seceta a întors rapiţa!
După ce a aşteptat ploaia aproape două luni de zile, Gelu Popa, împreună cu cei doi fii ai săi, Lucian şi Cătălin - cărora le-a dat fiecăruia câte 150 de hectare să-şi facă ferme individuale -, a trebuit să întoarcă 30 hectare de rapiţă. „Am semănat-o pe 20 august şi pe 15 octombrie a trebuit să intru cu plugul şi să pregătesc terenul pentru grâu. Astfel am semănat pentru prima dată două soiuri româneşti de la Institutul Fundulea, Glosa şi Miranda. Acum ne ocupăm de ogoarele de toamnă, pe care intenţionăm să le terminăm până la sfârşitul acestei luni!”, ne-a declarat Gelu Popa.
Fermierul vrâncean, cu terenurile situate lângă oraşul Mărăşeşti, şi-a propus să ogorască vreo două sute de hectare. Pe solele unde anul trecut a cultivat rapiţă, va intra cu scarificatorul la afânarea adâncă. Acolo unde a avut amplasată cultura de porumb, va întoarce brazda cu plugul. Lucian Popa, cel care se ocupă de scarificare, era foarte bucuros că plouase recent şi că putea lucra în condiţii optime la arat, pregătit solul şi semănat.

Sezon agricol încheiat cu brio
„Domnule, nu toată lumea se destăinuie, dar pot să vă spun că pentru mine anul ăsta nu a fost bun, ci foarte bun! Şi la rapiţă, şi la grâu, şi la floarea-soarelui, şi la porumb. Spre exemplu, la porumb am obţinut o producţie de 10.100 kilograme de boabe la hectar. Am luat pentru prima dată hibridul P9537, de la compania Pioneer, cu adevărat productiv. De fapt, Pioneer P9537, un semitimpuriu cu FAO 350 (116-121 zile), este un hibrid YIELDMAX, având capacitate de producţie ridicată şi o foarte bună adaptabilitate la stresul hidric şi termic, recomandat pentru zonele semiumede şi semiaride din vestul şi sud-estul ţării. La floare am mers cu P64LE25, un hibrid simplu, semitimpuriu, stabil, cu potenţial extraordinar de producţie şi rezistent la erbicidul Express”, a explicat inginerul agronom Cătălin Popa, fiul cel mic al fermierului.
Cei trei producători agricoli din Mărăşeşti sunt mulţumiţi de rezultatele muncii lor. La rapiţă au realizat o medie de 4.000 kg la hectar, la floarea-soarelui au reuşit ceva mai bine - 4.300 kg/ha, iar la grâu au produs 6 tone la hectar, cum nu au obţinut niciodată până acum.
„Am avut norocul, mai bine spus inspiraţia, că înainte de a începe treieratul, am semnat contracte de vânzare cu Comcereal Vrancea, căruia i-am dat porumbul cu 0,56 lei/kg, în timp ce acum preţul a coborât sub 50 de bani kilogramul (0,47 lei/kg). Preţuri bune am obţinut şi la celelalte culturi”, a ţinut să-şi exprime bucuria Gelu Popa.

NEAMŢ
Apropierea iernii zoreşte fermierii
Cu fiece zi bună de muncă, producătorii agricoli nemţeni se apropie de finalizarea lucrărilor agricole. Astfel, în exploataţia SC Tehnoind SRL, din Ghigoieşti (comuna Ştefan cel Mare), administrată de Adrian Alexa, au mai rămas de realizat ogoarele de toamnă pe circa două sute de hectare. Dar buna organizare a activităţii, tractoarele puternice şi sârguinţa mecanizatorilor sunt garanţii că lucrarea va fi încheiată înainte de intrarea în iarnă. „Noi cultivăm anual o suprafaţă de aproximativ 1.600 ha cu porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, grâu, orz, triticale, rapiţă şi soia. Până la începutul lui noiembrie, am realizat semănăturile de toamnă, respectiv rapiţa pe 208 hectare şi cerealele păioase pe 500 de hectare. Am folosit din plin perioadele bune de lucru la arat, la pregătirea patului germinativ şi la semănat, culturile înfiinţate dând semne de dezvoltare optimă. Sperăm să parcurgem cu bine anul agricol abia început!”, ne-a declarat Adrian Alexa, agricultorul cu cinci decenii de muncă în agricultura nemţeană.

Culturi bătute de grindină
Fermierul nu şi-a ascuns nemulţumirea vizavi de fenomenele meteo nefavorabile, care au „muşcat” simţitor din strădaniile celor peste 20 de angajaţi ai societăţii de a realiza producţii cât mai mari şi de bună calitate. „Marea noastră problemă este că în vară ne-a bătut grindina pe circa 1.000 de hectare cultivate şi am avut o diminuare de producţie la toate culturile. La porumb şi la grâu bunăoară, pierderea evaluată s-a ridicat la cel puţin trei tone la hectar, la rapiţă şi la floarea-soarelui - circa o tonă/ha, în timp ce la sfecla de zahăr am obţinut doar o treime din producţia unui ciclu normal”, ne-a declarat cu o umbră de tristeţe Adrian Alexa.
Cu toate acestea, fermierul a apreciat că recoltele sale s-au situat într-un registru cantitativ mulţumitor: 3,4 tone/ha la floarea-soarelui, 3,2 t/ha la rapiţă, peste 7 t/ha în cultura comercială de porumb (pentru că la lotul de hibridare a obţinut 6 t/ha, cu hibridul Turda 201) şi
aproape 6 tone/ha la grâu.

Porumbul pe stoc aşteaptă primăvara!
„Aşa cum procedez în fiecare an, am păstrat producţia de porumb în spaţiile de depozitare ce însumează 7.000 tone, pentru a o comercializa la primăvară, la un preţ mai mare de 70 de bani kilogramul. Acum, la 0,47 lei/kg este bătaie de joc”, a susţinut Adrian Alexa.
Fermierul nemţean a precizat că jumătate din terenurile lucrate sunt slab productive, astfel încât caută reţete de fertilizare moderne. În acest an, a folosit cu succes tehnologii noi de nutriţie (NG şi Amesal) oferite de CICh Năvodari, pentru asimilarea optimă a azotului şi a fosforului.


OLTENII, DE LA PRAZ, PRIMII LA TOMATE!
„E foarte bun programul de tomate, împărţit în două perioade; vorbim de tomatele timpurii şi extratimpurii şi de tomatele din sezonul prelungit şi din al doilea ciclu. La întâlnirea cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, de la Slatina, de Ziua Recoltei (9 octombrie a.c. - n.r.), i-am transmis mesajul nostru, al Sindicatului Producătorilor Agricoli din judeţul Olt, prin care am cerut devansarea programului de tomate cu cel puţin 10-15 zile, aşa cum s-a întâmplat şi în primăvară. Astfel, cultivatorii comercializează tomatele începând cu 23 octombrie şi până în 20 decembrie, pentru a beneficia de cei trei mii de euro”, a susţinut Ion Păunel.
Este adevărat că fermierii au aşteptat cu nerăbdare prelungirea termenului de vânzare a legumelor în a doua parte a programului, pentru că foarte mulţi ori nu au ştiut, ori nu au fost încrezători în program. Alţii nu au reuşit să producă cele două tone de tomate, cantitatea minimă impusă. Oricum, judeţul Olt este fruntaş pe ţară la acest program. Dacă în prima parte s-au înregistrat circa 1.400 de beneficiari, în ciclul doi de producţie s-au înscris cam tot atâţia legumicultori olteni.

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/203 (editia 15-30 noiembrie)

Vizualizat: 236 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?