Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Oenologul Marius Stoica şi vinurile Bujorului

Publicat: 18 noiembrie 2019 - 10:45
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La începutul acestui an, inginerul Marius Stoica, în vârstă de 28 de ani, a ales să părăsească Bucureştii pentru Târgu Bujor, „un sat cu blocuri, la fel ca şi Perişul natal” - cum îl descrie, pentru a se dedica neostoitei sale pasiuni - oenologia! De cum s-a înrădăcinat în podgoria Dealul Bujorului ,“raiul vinurilor roşii, corpolente şi catifelate”, la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru, s-a şi apucat de treabă. Oenologul şi-a pus amprenta profesionalismului pe vinul Peonia Red Cuvée!

În doar trei luni a lucrat vinul Peonia Red Cuvée 2017 (Merlot 50%, Burgund 25%, Cabernet Sauvignon 25%), apreciat cu argint la concursul internaţional de vinuri IWCB (International Wine Contest at Bucharest), vin care se adaugă colecţiei deja consacratelor licori de Bujoru: Feteasca neagră, Cabernetul Sauvignon şi Prinţesa Covurluiului.

Marius StoicaClick pe poza pentru galerie!

Peonia - gustul perfect echilibrat şi armonios
„Am făcut Peonia (de la Paeonia, denumirea ştiinţifică a Bujorului), un vin roşu sec, cupajat din vinurile producţiei 2017 şi 2018, pe care le-am găsit aici, făcute de inginerul Indreica. Eu le-am mai ajutat un pic, le-am finisat şi le-am mai înnobilat! Apoi le-am pus la butoi de stejar şi le-am urmărit. Întotdeauna când cupajez un vin, caut să realizez gustul perfect echilibrat şi armonios, bine şlefuit. Pentru a finisa Peonia, am pus în echilibru soiurile Merlot - un vin fructat şi lejer, maturat 3 luni în baric nou -, Cabernet - considerat pe bună dreptate «regele vinurilor roşii» şi Burgund Mare, maturat 8 luni în baric din stejar românesc. Cheia succesului acestui vin este dată de soiul Burgund, al cărui vin este intens colorat, roşu cu reflexii violacee, armonios şi cu puternică mireasmă de fructe de pădure în spectrul aromatic”, a susţinut Marius Stoica.
Potrivit specialistului, maturarea durează cel puţin şase luni, însă savoarea va veni după o păstrare la sticlă de 5-7 ani, încântând, astfel, gusturile iubitorilor de vinuri complexe. Important este că staţiunea a început să vândă din el şi să prindă piaţa.
Deocamdată, colaborările sunt mici, dar se aşteaptă să se matureze vinul la sticlă, să prindă un buchet cât mai frumos şi apoi să iasă cu Peonia la târgurile şi concursurile de profil.
Pentru vinificatorii bujoreni, anul acesta viticol a fost unul dintre cei mai complicaţi. Potrivit oenologului, s-a acumulat destul zahăr în struguri, boabele au ajuns la maturitatea fenolică, realizându-se un profil aromatic suficient de dezvoltat. Culesul a început foarte devreme, undeva pe la finalul lunii august, cu soiul Fetească regală; au urmat Feteasca albă, Şarba şi soiul Muscat Ottonel.
Ritmul de lucru a fost bun, zilnic se umplea un vas cu o capacitate de 35.000 de litri.

oenologie-1o219_b

Vinificaţia cere investiţii masive
SCDVV Bujoru este cea mai întinsă unitate din ţară. Deţine un patrimoniu viticol de 350 ha, împărţit 60 la sută cu soiuri albe şi 40 la sută cu sortiment roşu. „Dealul Bujorului este o podgorie specifică pentru vinurile roşii de calitate superioară: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbească neagră, în principal. Dar am găsit aici Şarbă, un soi românesc semiaromat, cu o aromă de intensitate medie, sugerând parfumul trandafirilor pentru dulceaţă, extrem de prietenos la gust şi apreciat printre amatori sau cunoscători. Păcat că este prea puţin pus în valoare”, ne-a declarat oenologul SCDVV Bujoru.
În urma unor proiecte, au fost modernizate laboratoarele de cercetare, în care lucrează un număr mare de cercetători. Crama poate să proceseze lejer în jur de 60-70 de tone de struguri pe zi şi să stocheze peste 2,5 milioane de litri de vin. „Sectorul de vinificaţie necesită investiţii majore! În ultimii doi-trei ani am achiziţionat noi utilaje de vinificaţie (prese, filtre, pompe, răcitoare, vase), dar avem nevoie de toată partea de recepţie: buncăre, desciorchinătoare, pompe de mustuială, trasee de inox, rezervoare cu mantale de răcire. Practic, tot ce este în cramă trebuie menţinut la o temperatură optimă, să putem face limpezirea mustului prin răcire, nu prin flotaţie sau prin alte tehnici. Avem un proiect în valoare de un milion de euro; să vedem cum îl vom pune în operă!”, a explicat Marius Stoica.

Marius Stoica_b
Marius Stoica: „Am venit din Bucureşti unde nu sunt crame şi nu poţi să faci vin. La Bujoru am găsit o portiţă şi am folosit-o. Am mai colaborat cu staţiunea la fostul job, ştiam despre ce este vorba şi sunt sigur că pot să las o amprentă profesională. Targhetul meu e să fac vinuri albe şi vreau să le fac cum trebuie!”


PIAŢA VINULUI STAGNEAZĂ
„Cu desfacerea vinurilor este o problemă; aici este cel mai mult de lucrat. Noi trebuie să ne cumpărăm acuma o linie de îmbuteliat la bag-in-box, să vindem la 3 litri, 5 litri, 10 litri. Avem mare nevoie să ne găsim un distribuitor naţional, să fim prezenţi în toate magazinele, supermarketurile, să câştigăm un pic de teren în zona asta şi apoi să ajungem să ne cunoască lumea, să intrăm şi cu vinurile la sticlă, cu vinuri Premium, cu Peonia. Avem vinuri îmbuteliate acum, dar încă nu avem piaţa asigurată! Vindem de la cramă, de la chioşcurile noastre din Galaţi sau prin cunoştinţe.
La noi litrul de vin costă 6-7 lei, iar la sticlă preţul începe de la 13 la 25 lei sticla de trei sferturi, în funcţie de soiuri, de culoare...”, a precizat Marius Stoica.
Piaţa vinului stagnează, producătorii constată un recul; nu se mai vinde ca în anii trecuţi; consumul a scăzut, s-a micşorat şi numărul iubitorilor de licori alese. „Eu am intrat în lumea vinului ca somelier şi am făcut parte dintr-o grupă de elită care a participat la multe campanii pentru promovarea vinurilor şi a consumului de vin prin evenimente şi acţiuni gen concursuri, trasee, caravane sau parade ale vinului. A fost un efort conjugat, în urma căruia s-a cunoscut o îmbunătăţire a consumului, oamenii au învăţat să aprecieze altfel vinul, au devenit mai pretenţioşi şi mai cunoscători. Însă, de vreo câţiva ani, consumul a stagnat; cred că au plecat foarte mulţi oameni din ţară, în special tinerii, cei care, îndeobşte, sunt consumatori de vin!”, a susţinut oenologul.


Articol publicat în revista Ferma nr. 18/245 (ediţia 15-31 octombrie 2019)

 

Vizualizat: 1110 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?