Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Octombrie încarcă agenda de lucru a fermierilor

Publicat: 18 octombrie 2018 - 15:44
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Principalele activităţi în cultura mare pentru luna lui Brumărel au în vedere semănatul grâului în epoca optimă, recoltarea porumbului şi a sorgului pentru boabe şi verificarea răsăririi şi a stării fitosanitare a culturilor de rapiţă. Să le luăm pe rând!

Am văzut care sunt rigorile agrotehnice la semănatul grâului comun, acum detaliem particularităţile de semănat ale soiurilor de grâu Premium şi Durum.

Semanatul graului_b
• Soiurile Premium, notate în literatura de specialitate cu „E”, se caracterizează prin acumularea în perioada de vegetaţie a unui conţinut de proteină ridicat (16-18%), sunt soiuri productive, foarte rezistente la factorii de stres, dar şi mai pretenţioase la tehnologia aplicată. Soiurile Premium sunt considerate a fi „grâne amelioratoare”, în special cu cele din categoria C, care au conţinut de numai 9-11% proteină.
Soiurile din grupa E sunt foarte solicitate în UE, pentru îmbunătăţirea securităţii alimentare a populaţiei.
Aceste soiuri se cultivă în asolamente în care proporţia cerealelor să nu depăşească 30% (25% grâu şi 5% alte cereale păioase) şi în care să nu lipsească sola amelioratoare.
Un asolament inteligent şi ieftin ar fi acesta:
1. grâu 25% şi mazăre 5%;
2. rapiţă 20% şi 5% orz şi alte cereale;
3. mazăre 20% şi soia 5%;
4. porumb 10% şi floarea-soarelui 10%.
Lucrările solului au în vedere înlocuirea plugului cu scarificatorul, iar numărul trecerilor ulterioare pe teren trebuie să fie cât mai mic.
La semănat se va folosi numai sămânţă certificată şi tratată. Semănatul se face numai cu semănători de precizie, care seamănă bob cu bob, la adâncimea de 4 cm, plus sau minus un centimetru.
Densitatea la soiurile Premium este de 500-700 spice/mp. Cercetările efectuate în ţara noastră de Berca M. arată că cea mai mare producţie s-a obţinut la densitatea de 615 spice/mp, realizată cu 300 boabe semănate, cu 250 plante răsărite şi rămase până în primăvară şi cu 3 fraţi activi bine dezvoltaţi. Deci s-a folosit un soi cu o bună capacitate de înfrăţire. Perioada de semănat este 1 - 20 octombrie în sudul şi în vestul ţării şi 25 septembrie - 15 octombrie în celelalte zone.
• Grâul „Durum” este mai pretenţios la planta premergătoare, deoarece are vigoare vegetativă mai redusă, răsare mai greu şi porneşte mai lent în vegetaţie; este mai sensibil la boli decât grâul comun; cuprinde soiuri mai pretenţioase faţă de sol şi în general la lucrările solului.
Cele mai bune plante premergătoare sunt: mazărea, rapiţa, borceagurile recoltate până în luna august, soiurile timpurii de soia, floarea-soarelui şi hibrizii timpurii de porumb.
Lucrările solului sunt cele prezentate anterior la soiurile de grâu de tip E.
Momentul semănatului este cu 5 zile mai devreme decât la grâul comun şi nu poate depăşi mijlocul lunii octombrie.
Densitatea culturii pentru o producţie bună este de 450-750 spice/mp. Soiurile actuale au un coeficient de înfrăţire de 2,2-3, deci se seamănă 300-350 boabe germinabile, la adâncimea de 3-4 cm, în funcţie de textură, umiditate şi de calitatea patului germinativ..

Grau samanta_b

Vara fierbinte a grăbit culesul porumbului
Recoltarea porumbului în acest an a început mai devreme, temperaturile mai ridicate din vară au grăbit coacerea boabelor, astfel că în multe zone de cultură recoltarea hibrizilor timpurii şi semitimpurii a început încă din septembrie. În această lună se recoltează porumbul din toate grupele de precocitate.
Recoltarea în boabe se desfăşoară în bune condiţii la o umiditate de 20-25%. La o umiditate mai mică de 20% se măreşte sensibilitatea boabelor la crăpare şi chiar la spargere. La o umiditate mai mare de 25% creşte procentul de pierderi, deoarece detaşarea boabelor de pe rahis (ciocălău) nu este completă.
O recoltare corespunzătoare este atunci când procentul de pierderi se situează sub 2,5%, iar procentul de boabe sparte este sub 3%. Recoltarea mecanizată în ştiuleţi asigură o depănuşare a ştiuleţilor de circa 90%. Lucrarea se desfăşoară în bune condiţii dacă umiditatea este cuprinsă între 25 şi 30%.

Cum reducem umiditatea sorgului la recoltare?
Alegerea momentului optim pentru recoltare este dificilă din cauza coacerii eşalonate a boabelor în panicul, cât şi a prezenţei lăstarilor. Recoltarea cu combina se face când umiditatea boabelor este de 17%, urmând uscarea lor până la 14%. O atenţie deosebită trebuie acordată reglării combinelor astfel încât să se evite tăierea paniculelor împreună cu ultima frunză. Unele ferme grăbesc uscarea boabelor prin aplicarea desicantului Reglone, în cantitate de 2-4 l/ha, în momentul când umiditatea boabelor scade la 30%. În acest caz, recoltarea se face la două săptămâni după aplicarea desicantului.

Răsărit-a RAPIŢA?
În cursul acestei luni sunt necesare mai multe verificări ale răsăririi rapiţei, în special în situaţia când semănatul s-a realizat într-un pat germinativ mai bolovănos şi uscat. Cu prilejul determinării numărului de plante răsărite este bine a verifica şi eventualele seminţe care nu au fost germinate sau rămase în curs de răsărire.
O atenţie deosebită trebuie acordată dăunătorilor, în această perioadă fiind posibil atacul de viespea rapiţei (Athalia rosae), care atacă în prima etapă culturile nou înfiinţate. Insecta este mai periculoasă în toamnele calde şi lungi. Gândacul roşu al rapiţei (Entomoscelis adonidis) are ca primă perioadă de atac toamna. Acum se impune identificarea culturilor invadate de adulţi, pentru a putea depista larvele primăvara timpuriu. Atacul puricilor practic a fost prevenit prin tratarea seminţelor.
Tot în această perioadă, se realizează transportul în câmp al amendamentelor şi a gunoiului de grajd şi încorporarea acestora în sol; eliberarea terenului de culturile precedente şi efectuarea lucrărilor solului pentru culturile de primăvară; verificarea produselor depozitate.

 

ŞTIAŢI CĂ...
• Grâul comun sau grâul pentru pâine este cultivat pe 90% din suprafaţa mondială de 225 milioane hectare, din care circa 2,2 milioane hectare sunt în ţara noastră;
• În prezent se apreciază că există în cultură circa 30 de mii de soiuri de grâu de toamnă şi de primăvară;
• Grâul Durum aparţine speciei Triticum turgidum conv.durum, se cultivă în lume pe circa 17 milioane de hectare, din care 5,7 milioane sunt în ţările europene, în principal Italia, Franţa, Grecia, Spania. În ţara noastră se cultivă pe suprafeţe restrânse, evaluate la sub 1% din suprafaţa semănată cu grâu, acoperirea necesarului pentru paste făinoase fiind dependentă de importuri;
• Grâul spelta (Triticum aestivum ssp.spelta) este cultivat cu precădere în Elveţia, Suedia, Germania, Belgia şi, izolat, în Turcia şi nordul Spaniei. Este o specie la care după treierat boabele rămân îmbrăcate în palee, care reprezintă 21-24% din recoltă. Este folosit pentru furajarea reproducătorilor şi a păsărilor, dar şi în brutării, făina fiind de calitate foarte bună; nu necesită amelioratori. Interesul pentru acest grâu a crescut în prezent deoarece se cultivă cu cantităţi mici de îngrăşăminte şi cu puţine tratamente fitosanitare. În prezent sunt preocupări de extindere a grâului spelta şi în ţara noastră, fiind promovat şi în cultura ecologică.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 17/222 (ediţia 1-14 octombrie 2018)

 

Vizualizat: 515 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga George Stanson, despre condiţia fermierului român Maschio-Gaspardo îşi extinde operaţiunile în afara Europei
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?