Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

O recoltă se adună, alta se pregăteşte!

Publicat: 02 octombrie 2017 - 16:25
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Prima lună de toamnă găseşte producătorii agricoli în plină campanie agricolă. În fermele din sudul ţării, acolo unde s-au copt lanurile, a început recoltarea florii-soarelui, în paralel cu însămânţarea culturii de rapiţă, operaţiune de câmp care a debutat în ultima decadă a lunii august. 

În plus, formaţiile de lucru au intrat în câmp la prelucrarea solului, „binomul” tractor-ogor. emblematic pentru această perioadă, căpătând substanţă şi ritm.

Porumb

TELEORMAN
Pârjol!
Fermierii teleormăneni au început recoltatul florii-soarelui mult mai devreme decât ar fi fost normal. „Eu am intrat cu maşinile în lan de pe data de 8 august, că a fost pârjol. Am cultivate 260 de hectare. Combinele Claas Tucano, modelele 320 şi 330, conduse de Daniel Berechet şi Alexandru Bărbuceanu, strâng boabele de răsărită de la 9% umiditate. Acum suntem pe ultimele sole şi într-o zi-două vom încheia lucrarea. Am recoltat eşalonat în funcţie de gradul de coacere, hibrizii de la companiile Pioneer şi Syngenta ne-au dat în jur de 3.300 kg boabe la hectar”, ne-a declarat Ion Dobre, din comuna Dobroteşti, care lucrează o suprafaţă de 600 hectare.

Floarea cu tulpina verde şi seminţele seci
Agronomul a susţinut că timp de peste 40 de zile, temperaturile au depăşit şi 35oC şi că pârjolul s-a întins începând din nordul Teleormanului până spre limita cu judeţul Argeş. „Nu a plouat, tulpina plantelor a rămas verde, iar sămânţa cu greutatea hectolitrică scăzută. Nu am întâlnit niciodată aşa ceva de când sunt: seminţe seci sau parţial seci, uscate, pentru că şi-au pierdut umiditatea, în perioada de polenizare a fost caniculă şi parte din flori a avortat, fenomen ce a dereglat metabolismul plantelor”, a precizat fermierul.
Porumbul se apropie şi el de recoltare, este ofilit, în mare parte uscat, bobul s-a micşorat de tot. Aşa că, în prima decadă a lunii spetembrie, după floare, se va intra la porumb.

Terenul betonat nu permite la arat!
Despre arat, discuit şi pregătirea patului germinativ pentru viitoarele recolte nici nu poate fi vorba. Fermierul teleormănean ne-a mărturisit că „Terenul este betonat; nu putem face nimic. Abia ce am apucat să facem atunci imediat după recoltarea rapiţei şi după grâu, am pregătit o parte pentru înverzire şi pentru rapiţă, dar ne-am oprit, că distrugeam utilajele. O să intrăm cu un disc uşor şi la urmă cu discurile grele ca să încorporăm în sol resturile vegetale de răsărită, îndată ce condiţiile ne vor permite acest lucru”.
Ion Dobre a identificat o problemă de campanie, care dacă nu este gestionată corespunzător, se va acutiza. „Am contractat producţia de floarea-soarelui, dar silozurile celor două companii cu care am contract sunt pline cu rapiţă şi cu grâu. De exemplu, am vrut să suplimentez o cantitate de floare şi mi s-a spus că nu o poate prelua tocmai din acest motiv. Dacă nu se reuşeşte la timp golirea spaţiilor de depozitare, va fi o problemă şi se vor aglomera, va fi o problemă cu preluarea producţiei agricole de toamnă”.

BRĂILA
Floarea - o cultură excepţională
În ferma Ioanei Mateescu din oraşul Însurăţei, judeţul Brăila, „se preconizează un an excepţional pentru floarea-soarelui”. Cu o producţie medie sărită de 4.000 kg/ha la evaluare, cultura de răsărită îi va aduce un bun profit. Potrivit spuselor sale, Ioana Mateescu va intra la recoltat la mijlocul acestei luni. A cultivat unul dintre cei mai productivi hibrizi care se află pe piaţă, P64LE99 de la compania Pioneer, pe o suprafaţă de 14 hectare. Întreaga producţie va fi predată în compensare furnizorului de inputuri care a creditat-o în acest sezon de producţie agricolă.
În ferma de câteva zeci de hectare a semănat şi grâu, dar nu a avut parte de el. A trebuit să-l întoarcă. Porumbul, ca şi floarea, ocupă aceeaşi suprafaţă de teren, de 14 hectare. „Am pus doi produşi de top de la Pioneer - P9903 şi P9911 din gama Optimum AQUAmax care, aşa cum sună sloganul «când plouă strălucesc, când este secetă dăruiesc»!”, spune Ioana Mateescu, fiind convinsă că îi vor dărui peste 8 tone de porumb boabe la hectar, la neirigat şi în condiţiile în care nu avusese arătură de toamnă, ci făcută în primăvară înainte de semănat. „Cred că nu se va duce toată recolta la compensare. Am primit preţul care se vehiculează azi pe piaţă, cam la 0,56 lei/kg”, spune fermiera.

Pepenii - o cultură catastrofală!
Necazul mare al fermierei brăilene este la cultura de pepeni. Va ieşi cu pagubă. A avut şase hectare cu pepeni verzi şi unul cu harbuji galbeni. Degeaba a făcut recoltă bună, peste 50 t/ha, dacă preţul este 0,15 lei/kg la livrarea din fermă. Din hectarul de pepene galben a recoltat doar o tonă şi apoi i-a lăsat în câmp. „Am de gând ca de la anul să reduc la mai puţin de jumătate suprafaţa de pepene, în aşa fel ca să pot valorifica la piaţă rodul muncii mele. Nu sunt descurajată, eu sunt învăţată să muncesc!”, a concluzionat inginerul agronom Ioana Mateescu din Însurăţei.

CONSTANŢA
Nu mai cultivă porumb!
În Dobrogea, polul secetei din această parte de ţară, semănatul rapiţei pentru ulei a început mai devreme, cam la jumătatea lunii august. Timpul nu mai aşteaptă. „Acum mă întrebuinţez din plin la însămânţat. Sper ca până la jumătatea lunii septembrie să finalizez lucrarea, dacă vremea va permite. Am lucrat după cum am găsit umiditate în sol. Deocamdată, am depăşit 500 de hectare, cu sămânţă hibridă de la Pioneer şi Rapool. Solul se prelucrează în condiţii bunişoare”, ne-a declarat Gheorghe Şerban, fermier din Mangalia.
La sfârşitul lunii trecute, cultivatorul constănţean a declanşat strângerea recoltei de floarea-soarelui. Cultura ocupă 450 ha. „Anul trecut am avut în vegetaţie hibrizii de la compania Pioneer P64LE25 şi P64LE99. Primul a dat o producţie de 5 tone/ha, al doilea ceva mai mică, 4,5 t/ha. Aşa că am hotărât să cultiv în acest sezon numai P64LE25. În condiţiile acestui an, producţia medie va cântări undeva la 4 t/ha”, a susţinut Gheorghe Şerban.
Fermierul dobrogean nu cultivă porumb. Motivul este unul cât se poate de... omenesc! „Nu pun porumb, că se fură! Şi nu vreau să-i provoc pe hoţi, să le dau de lucru! Este proverbul cu oala acoperită! Fermierii din zonă nu cultivă porumb, că nu este apă! Cu toate că anul ăsta au fost nişte bune perspective”, a remarcat producătorul agricol.
Gheorghe Şerban este uşor liniştit. Ne spune şi de ce: „Mulţumesc lui Dumnezeu că m-am închis bine la culturile de toamnă! Am avut rapiţă şi cereale păioase - cam 2.000 hectare. Nu ne lăudăm că apoi ni se taie creanga de sub picior! Producţia am vândut-o la un preţ acceptabil: nici prea mare, nici prea mic. Nu am avut nevoie urgentă de bani, dar e greu cu depozitarea. Eu nu am capacităţi de stocare. Depozitează, probabil, fermierii care au cantităţi mai mici şi deţin spaţii. Eu ar trebui să am un siloz de ăsta mare ca la Negru Vodă”.
Pentru Gheorghe Şerban, anul agricol a fost unul cu producţii spre bine. Ne spune că acum doi ani a fost mai bine, producţia mai mare. „2016-2017 a fost un an dificil din punct de vedere al bolilor şi dăunătorilor. Toamna a fost scurtă, iarna a venit devreme, iar pe 20 octombrie a fost primul îngheţ. Plantele nu s-au dezvoltat bine în iarnă, nu au înfrăţit păioasele corect, primăvara a fost cu diferenţe mari între temperaturile diurne şi cele nocturne; plantele au suferit. Ca să plece corect în vegetaţie, a fost nevoie de intervenţii cu foliare, cu un stimulent. Faţă de anii anteriori, au crescut şi costurile de producţie, iar profitul, cu siguranţă, va fi mai mic decât în sezonul agricol 2015-2016”, a ţinut să precizeze fermierul din Mangalia.

Floarea soarelui

ARAD
Un an agricol complicat
În ferma arădeanului Florin Deznan, la început de toamnă se însămânţează rapiţa. Lucrarea a fost declanşată după 25 august. „Mai avem puţin de lucru, programul cuprinde 120 ha de rapiţă, terenul a fost pregătit după cerealele păioase, s-a prelucrat în condiţii bune. În câmp sunt în activitate două semănători performante”, ne-a declarat Florin Deznan. Din motive ştiute numai de acesta, fermierul nu a introdus în cultură în primăvară floarea-soarelui şi nici porumb. A avut „în compensare” un lot demonstrativ de floare. „La cerealele păioase m-am încheiat cu o recoltă medie de 6 tone la hectar. Cultivasem o suprafaţă de 360 ha cu mai multe soiuri produse în străinătate. Am vândut bine; din punctul meu de vedere, sunt preţuri mai bune decât anul trecut. La rapiţă, însămânţată pe 110 ha, combinele au adunat în medie 2.700 kg/ha”, a precizat cultivatorul.
Privind retrospectiv, Florin Deznan a apreciat că anul agricol a fost unul destul de complicat pentru că în toamnă s-a însămânţat târziu grâul; nu a reuşit să răsară la timp şi nici nu a înfrăţit la timp. Până la urmă, au ieşit cantităţile mulţumitoare de grâu şi cu calitate de panificaţie. De fapt, tot grâul care se găseşte pe zona de vest este panificabil. Potrivit spuselor cultivatorului, la fel s-a întâmplat şi cu cultura de rapiţă: arăta destul de rău în primăvară, răsărirea a fost destul de dificilă. Dar până la urmă a recuperat în a doua parte a vegetaţiei.

Producţii mici de porumb
„Problema mare o să fie la floare şi la porumb, deoarece suprafeţe mari din cele însămânţate (care oricum sunt mai mici decât anul trecut) au prins temperaturile extreme şi lipsa de apă chiar în perioada de înflorire. Ca urmare, sunt suprafeţe destul de mari afectate. Hibrizii mai tardivi au scăpat, cei timpurii şi semitimpurii sunt destul de afectaţi de arşiţă şi de secetă. Părerea mea este că porumbul se va închide undeva la 5-6 tone în medie pe zona de vest, cel puţin aşa susţin fermierii cu care lucrez pe partea de inputuri, căci noi suntem şi traderi de cereale”, ne-a declarat omul de afaceri arădean.


NU SE PREVEDE CREŞTEREA PREŢULUI LA GRÂU!
Arădeanul Florin Deznan are o viziune sumbră asupra evoluţiei preţurilor la produsele agricole. Şi are destulă expertiză. „Preţurile nu au legătură cu producţiile obţinute în România, ele sunt dictate de piaţa mondială. Din nefericire pentru ţara noastră, la nivel mondial va fi un an cu producţii record şi la cerealele păioase, şi la porumb, aşa că preţurile vor rămâne la un nivel destul de mic, nemulţumitor pentru producătorii agricoli. Micii fermieri nu şi-au vândut grânele, în special, grâul, ci doar rapiţa, ca să-şi plătească inputurile. Ei au văzut că sunt afectate culturile de porumb şi de floare şi că s-a obţinut o calitate bună la grâu, se gândesc că o să primească un preţ mai mare pe grâu dacă stau cu el pe siloz. Din păcate, nu se prevăd creştere de preţ la grâu şi la porumb, chiar dacă producţiile sunt mici”.

Doar subvenţiile vor echilibra situaţia financiară
Aşadar, potrivit lui Florin Deznan, recoltele din acest an sunt ceva mai mici comparativ cu cele de anul trecut, iar preţurile un pic mai mari. Însă nu vor fi suficiente ca să acopere costurile de producţie şi există o teamă că fermierii nu vor reuşi să plătească datoriile la inputuri la termenele de scadenţă. Doar subvenţiile îi vor mai salva pe fermierii datornici, dacă se vor plăti în luna octombrie, aşa cum promit oficialii MADR.

 

VARA AGRICOLĂ CONTINUĂ... ŞI ÎN SEPTEMBRIE
Temperaturile extrem de ridicate şi seceta au cuprins majoritatea arealelor agricole, cu precădere zonele sudice, estice şi vestice. Fenomenele meteorologice extreme (furtuni, grindină, inundaţii) au distrus recolte şi numeroase gospodării. Multe dintre aceste necazuri ar fi putut fi evitate sau măcar diminuate dacă ar fi fost făcută regularizarea cursurilor de apă, dacă nu s-ar fi distrus perdelele forestiere de protecţie şi dacă s-ar fi oprit jaful din pădurile ţării.

Abaterile climatice au bulversat vegetaţia culturilor
Evoluţia vremii în perioada verii a cauzat dereglări în derularea fazelor de vegetaţie ale culturilor de primăvară:
• La floarea-soarelui, în perioada înfloritului, planta cere temperaturi de 18-20oC, iar în condiţiile temperaturilor mai mari de 30oC s-a pierdut vitalitatea polenului şi deci a crescut procentul seminţelor seci. Temperaturile ridicate au redus şi conţinutul de acid linoleic. Cantitatea insuficientă de precipitaţii din perioada critică - de la deschiderea inflorescenţelor şi în timpul fecundării şi umplerii seminţelor - au influenţat negativ atât recolta, cât şi conţinutul de ulei.
• La porumb oscilaţiile de temperatură de la zi la noapte, care au apărut înainte de fecundare, au influenţat negativ organele generative bărbăteşti, anterele au rămas seci, grăunciorii de polen au fost mici, inapţi pentru fecundare. Temperaturile mai mari de 35oC au grăbit apariţia paniculelor înaintea stigmatelor. În intervalul de la fecundare la coacere, temperaturile mai mari de 30oC şi atmosfera uscată au determinat coacerea prematură a unor hibrizi, diminuând recolta.
• La fasole şi soia temperaturile mai ridicate de 23-25oC în perioada de îmbobocire - înflorire, însoţite de seceta atmosferică, au determinat nefecundarea florilor, uscarea şi căderea lor.
• La cartof, tuberculii nu mai cresc la o temperatură a solului de 26oC. Căldura excesivă în sol a determinat reducerea producţiei şi obţinerea unui material biologic degenerat. Ploile din iulie influenţează recolta soiurilor semitimpurii, iar cele din august a soiurilor târzii.
Fenomene similare s-au petrecut, cu intensităţi diferite, şi la celelalte culturi, cu excepţia celor în regim irigat. Fenomenele acestea se vor repeta şi în anii viitori, deoarece cauzele care le determină se adâncesc şi nu se insistă pe eliminarea lor, făcându-se doar unele încercări eşuate, cum a fost ajutorul de stat cu aducerea apei de irigat pe canalele principale.
Meteorologii atenţionează că şi cea de-a patra lună cu temperaturi de vară, septembrie, va înregistra maxime de 25-35oC în sud-estul, sudul şi sud-vestul ţării. Ploi sunt prognozate în regiunile nordice şi centrale, în restul zonelor precipitaţiile vor fi slabe. Care sunt principalele activităţi agricole la debutul toamnei citiţi în pag. 42-43. (Ioan BORCEAN)

 Articol publicat in revista Ferma nr. 16 (199) (15-30 septembrie)

Vizualizat: 345 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?