Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

O luptă tot mai aprigă împotriva deșertificării

Publicat: 29 septembrie 2015 - 09:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Asistăm la intensificarea secetei pe teritoriul țării noastre, fenomen deosebit de periculos pentru plantele cultivate, dar și pentru siguranța aprovizionării cu apă a multor localități rurale.

Click pe poza pentru galerie!

Seceta și aridizarea trebuie abordate în primul rând prin percepția și conștientizarea amplorii și a perspectivei destructive a acestor fenomene, dar și prin implicarea profesională a lucrătorilor agricoli pentru aplicarea soluțiilor de prevenire și de combatere a lor, evident în baza unui suport legislativ, financiar și material asigurat de forțele politice și administrative. 

 

Problema numărul unu a omenirii

Efectul de seră este un fenomen natural ce asigură menținerea temperaturii atmosferice în parametri normali datorită scutului protector creat de bioxidul de carbon (0,03%). În lipsa acestei protecții, temperatura medie globală ar fi de -18oC, corespunzătoare unei eterne epoci glaciare, și nu de 15oC cât este în prezent. Specialiștii consideră însă că o creștere peste limitele normale a concentrației de gaze cu "efect de seră" determină creșterea temperaturii medii globale cu încă 7 sau 8oC și ar preschimba întregul Pământ într-o planetă a deșerturilor. 

Încălzirea globală, cauzată de efectul de seră, a început deja să producă efecte, printre care și deșertificarea unor mari suprafețe agricole, dar și un regim pluviometric neregulat marcat de perioade îndelungate de secetă ori de ploi torențiale urmate de inundații devastatoare. Scenariile pesimiste arată că precipitațiile extreme, care vor aduce după ele inundații catastrofale, vor crește cu 5%-20%. În alte zone ale globului deșertificarea se va accentua, aducând cu sine o sărăcie cruntă în zone deja defavorizate economic. De asemenea, dispariția ghețurilor arctice și antarctice va determina creșterea dramatică a nivelului mărilor și oceanelor, ceea ce va însemna că harta lumii nu va mai fi niciodată așa cum o știm. Foarte multe dintre teritoriile care acum aparțin unor țări dezvoltate vor ajunge pentru totdeauna, cu tot cu civilizația lor, pe fundul mărilor. 

 

Aridizarea climatică și tendința de deșertificare în Bărăganul de Nord

Eforturile umane de a reduce presiunile exercitate de fenomenul încălzirii globale asupra ecosistemelor trebuie să meargă mână în mână cu eforturile de reducere a sărăciei. 

Combaterea deșertificarii constă în acțiuni de prevenire și/sau de reducere a degradării terenurilor, refacerea celor parțial degradate și valorificarea terenurilor deșertificate.

Conform datelor prezentate la “Convenția privind combaterea deșertificării” (CDD - Paris,1994), sud-estul țării noastre, Dobrogea, estul Munteniei și sudul Moldovei (deci și mare parte din Bărăgan) se regăsesc în zona cu risc de deșertificare moderat și mare, acoperind cca. 3 mil. ha, dintre care 2,8 mil. ha terenuri agricole. În aceste zone, fenomenul intensificării secetei este evident, motiv pentru care se impun măsuri strategice de mare urgență.

În vederea controlului riscului de deșertificare în teritoriul agricol trebuie aplicate o serie de măsuri integrate într-un sistem strategic, respectiv:

• Adaptarea și armonizarea tehnologiilor de cultivare a solului unui sistem de agricultură pentru condiții de secetă (dry-farming), asigurând: zonarea și extinderea în producție a soiurilor și hibrizilor cu rezistență ridicată la secetă; adaptarea sistemelor tehnologice (asolamente, fertilizare, lucrări ale solului, întreținerea culturilor s.a.) și a setului de mașini agricole specifice condițiilor de secetă; reducerea numărului de treceri cu utilajele agricole în cadrul unui sistem tehnologic cu lucrări minime.

• Monitorizarea și buna gospodărire a rezervelor de apă din sol, precum și a parametrilor hidrologici ai rezervorului freatic și buna valorificare a acestuia pentru aprovizionarea cu apă a culturilor agricole (subirigație);

• Reabilitarea amenajărilor de irigații;

• Prevenirea degradării și ameliorarea solurilor slab productive predispuse la accentuarea secetei solului;

• Ameliorarea cadrului climatic prin promovarea lucrărilor de amenajare a perdelelor de protecție a solului și a culturilor agricole, precum și extinderea zonelor umede și a lucrărilor de împădurire; 

• Perfecționarea datelor de diagnoză și a sistemului de avertizare a secetei; 

• Eficientizarea exploatațiilor agricole prin creșterea suprafeței proprietății, asocierea și comasarea terenurilor, factori ce contribuie la diminuarea efectelor negative ale secetei. 

 

Dezechilibre severe ale regimului pluviometric 

Intensificarea secetei și manifestarea proceselor de deșertificare implică o suită de dezechilibre ale cadrului natural: 

- Dezechilibrul regimului hidrologic global, respectiv al regimului apelor curgătoare și al regimului apelor freatice;

- Dezechilibrul sever al regimului hidrologic al solurilor determină: randament scăzut al culturilor agricole; sărăcirea în materie organică, cu implicații în dezechilibrul humusului din sol și înrăutățirea proprietăților fizice ale solului (reducerea porozității, creșterea densității aparente, compactare, destructurare, crustă). Dezechilibrul chimic al solului determină sărăturare crescută și carență de microelemente.

În ultimii ani s-au semnalat abateri pluviometrice negative (deficite) față de normal cu valori anuale semnificative (100-125 mm) și o distribuție lunară defavorabilă, perioada caldă (iunie-august) fiind caracterizată frecvent de un aport pluviometric redus. 

Corelat cu aceste situații, temperaturile anuale din aer au depășit valorile normale cu 1-2oC, iar cele lunare de vară (iulie-august) cu 1,5-3oC, arșita atmosferică asociată cu seceta pedologică severă având implicații nefaste asupra biologiei și randamentului agricol al plantelor cultivate. 

Toamnele și iernile au manifestat o tendință de încălzire, primăverile au devenit mai calde, iar verile mult mai calde și secetoase, atestând tendințele evidente ale modificărilor climatice.

Nivelul de apă din sol este aproape de satisfăcător - optim în perioada rece și devine deficitar (uneori excesiv) în perioada caldă, având implicații în diminuarea producțiilor și în unii ani mergând până la calamitarea culturilor.

În perioadele cu secetă pedologică, devin obligatorii măsuri precum: irigațiile, per ansamblu și în special în culturile cu înrădăcinare redusă; efectuarea dezmiriștirilor la adâncime superficială, cu discul și nu cu plugul, pentru păstrarea apei în sol; arăturile de vară trebuie discuite și nivelate în aceeași zi; menținerea solului acoperit cu un covor vegetal sau cu mulci vegetal cât mai mult timp. 

În perspectivă, se impun soluții preventive privind dezechilibrele severe ale regimului hidrologic al apelor curgătoare, constând în reproiectarea regimului de irigare a plantei și pentru situații de avarie; reprogramarea cotelor și a sistemului de aspirație la stațiile de pompare, care rămân fără apă în unele momente critice pentru plantă; dezvoltarea și eficientizarea sistemului de acumulare a apei pe afluenți, mai ales în zona de câmpie, acumulări ce pot deveni în situații normale forme de diversificare a activităților economice, iar în cazuri extreme, de secetă, rezerve de apă pentru agricultură. 

 

Ioan VIȘINESCU, Marcel BULARDA,

Daniela TRIFAN, Mirela BANICĂ

SCDA Brăila

 

 

RISC ACCENTUAT DE DEȘERTIFICARE ÎN JUDE}UL BRĂILA

În contextul menținerii secetei prelungite și a dezechilibrelor regimului hidro-climatic, este posibilă și apariția unor mutații accentuate în procesul de pedogeneză a solului.

Riscul deșertificării în zona Bărăganului de Nord este actual și se corelează cu impactul secetei intense în zonele cu soluri nisipoase (stres hidric asupra plantelor) și în areale cu soluri afectate de procese de sărăturare (stres salin accentuat).

În județul Brăila se pot menționa teritorii cu risc accentuat de deșertificare: 

- arealele cu soluri nisipoase din Câmpia Călmățuiului, pe teritoriul comunelor: Ulmu, Zăvoaia, Însurăței și Berteștii de Jos;

- arealele cu soluri nisipoase din zona Râmnicelu, pe teritoriul comunelor: Râmnicelu, Gemenele și Romanu;

- arealele cu soluri sărăturate din Unitatea Naturală Nămoloasa-Măxineni (comunele Măxineni și Salcia Tudor). 

Aceste areale necesită soluții complexe de combatere a deșertificării, în care perdelele forestiere de protecție agricolă trebuie să ocupe un loc însemnat.

Vizualizat: 1236 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga MASSEY FERGUSON 7722: Un tractor care lucrează în orice condiţii Brinkman - Let’s improve together
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?